Presa internaţională continuă să fie interesată de reacţiile stârnite de cartea „Foc şi furie” dedicată preşedintelui Trump. Ziarele din Europa ţin între timp sub observaţie demersurile diplomatice ale preşedintelui Franţei şi evoluţiile din Germania, unde cancelarul Merkel face noi tentative de constituire a unui guvern, după alegerile din toamna anului trecut.
„Părând a răspunde dezvăluirilor” făcute în volumul recent editat „Foc şi furie”, preşedintele Trump a declarat că este un „geniu echilibrat”, relatează New York Times, cu comentariul că reacţia frontală a liderului de la Casa Albă nu va face decât să „garanteze intensificarea discuţiilor” pe acest subiect. Exact asta se întâmplă în Europa, unde „unii din cei mai apropiaţi aliaţi internaţionali ai SUA, inclusiv Marea Britanie, Germania şi Franţa, discută făţiş despre încrederea care i se mai poate acorda celui mai puternic om lume din lume şi lider de facto al NATO”, constată Washington Post.
Acelaşi cotidian din capitala americană remarcă totuşi că nici pe Bătrânul Continent lucrurile nu stau prea bine, căci Angela Merkel care cândva părea „invincibilă”, are acum „o ultimă şansă de a înjgheba o coaliţie şi a evita o stânjenitoare repetare a alegerilor, care ar putea-o priva de controlul asupra puterii”. „Merkel este într-o poziţie dificilă” în discuţiile privind formarea unei coaliţii cu social-democraţii, care vor dura aproximativ o săptămână, pentru a-şi asigura un al patrulea mandat de cancelar, este de părere şi The Guardian. Întrucât interlocutorii doamnei Merkel pretind ministerul finanţelor, pentru a-şi putea îndeplini promisiunile făcute în campania electorală, ceea ce „ar relaxa regulile privind echilibrul bugetar din Germania şi ar lucra în sensul obiectivelor preşedintelui francez Emmanual Macron de reformare a zonei euro”, punctează ziarul londonez. Măsurile fiscale pe care le vizează social-democraţii germani sunt însă contestate de conservatorii doamnei Merkel, după cum precizează mai multe publicaţii germane, inclusiv Die Welt care publică un comentariu semnat de ministrul transporturilor, adept al unei „revoluţii conservatoare” împotriva unei largi coaliţii cu stânga. Şi tot în Germania, „Populiştii luptă pentru dreptul lor la rasism”, titrează Der Spiegel cu referire la demersul extremiştilor de dreapta, împotriva noii legi care reglementează postările care incită la ură pe Twitter şi Facebook, susţinând că această lege „distruge libertatea de opinie în ţară”.
Acelaşi Der Spiegel, dar în ediţia sa săptămânală, inserează un interviu cu ministrul de externe german, în care afirmă că SUA, Rusia şi China sunt între ţările care tratează fără respect Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte rolul Germaniei în lumea contemporană, Sigmar Gabriel susţine că până acum Berlinul s-a bazat pe Franţa, Marea Britanie şi mai ales pe Statele Unite, dar acum pe măsură ce America pierde treptat teren pe arena internaţională, „vidul” politic este umplut de alte forţe. În acelaşi interviu din Der Spiegel, şeful diplomaţiei de la Berlin notează că „în Siria s-au impus Rusia şi Iranul, iar în politica comercială – China”.
De altfel, Le Monde anunţă vizita preşedintelui Chinei la Paris printr-un articol intitulat „China şi Franţa pot creea una din axele motoare ale lumii post-americane”. Şi tot Le Monde se întreabă dacă preşedintele Macron va folosi şi în faţa lui Xi Jinping „exprimarea sinceră” la care a recurs în confruntarea cu autocraţii. Anume, precizează cotidianul parizian, metoda Marcon constă în a-i primi pe autocraţii de rang înalt sau a merge să-i viziteze cu mare pompă, dar „a se folosi de rituala conferinţă de presă comună pentru a dezamorsa, prin câteva adevăruri trântite cu capul sus, criticile celor care îl acuză că se compromite”. Totuşi, subliniază Le Monde, „problema este rezultatul aşteptat” şi doar „viitorul va spune dacă primirea domnului Putin şi a domnului Erdogan permite să se avanseze, în special, spre deblocarea dosarului sirian”.
Oricum, „în faţa lui Erdogan, Macron ţine închisă uşa de intrare în Uniunea Europeană”, constată Le Figaro. Dar, chiar dacă liderul turc a fost aspru criticat de preşedintele francez, în cadrul întâlnirii pe care au avut-o sâmbătă în Germania, miniştrii de externe german şi turc şi-au exprimat „voinţa de a relua un dialog strâns”, întrucât, după cum explică ziarul belgian Le Vif, „Germania, ca şi vecinii săi europeni, nu ţin să rupă complet punţile cu un partener cheie”, Turcia fiind o „verigă esenţială pentru a opri migranţii sau a lupta contra terorismului jihadist”.
Adriana Buzoianu, RADOR
