Revista presei internaţionale – 10 ianuarie 2018

„Întâlnire istorică! „Fraţii inamici” s-au aşezat la masa negocierilor, titrează ziarul turc Hürriyet, în timp ce La Stampa vorbeşte despre primele semne ale unui dezgheţ între cele două Corei, după întâlnirea desfăşurată marţi în zona demilitarizată între oficiali nord şi sud-coreeni. Potrivit Korea Times, Phenianul a decis să participe cu o delegaţie de atleţi, majorete şi oficiali la Jocurile Olimpice de Iarnă ce vor avea loc în luna februarie la PyeongChang, văzute drept „o rampă de lansare pentru relații mai bune inter-coreene”, după cum a subliniat ministrul sud-coreean pentru reîntregire. În plus, cele două părţi au convenit să demareze discuţii pentru reducerea tensiunilor militare, dar şi pentru revigorarea schimburilor în diverse domenii, mai scrie ziarul sud-coreean. Bloomberg remarcă însă că dezacordurile persistă în privinţa amelor nucleare nord-coreene, iar Korea Times subliniază că Seulul a cerut să poarte discuţii despre denuclearizarea regimului de la Phenian. Le Monde consideră că este „un semn de destindere fragilă, dar care nu trebuie neglijat într-un moment de mare tensiune”.”După luni de escaladare a tensiunii, alimentată de neîncetatele schimburi de replici dintre preşedintele american, Donald Trump, şi omologul lui nord-coreean, Kim Jong-un, o acalmie pare în sfârşit să se contureze deasupra peninsulei coreene”, conchide ziarul francez.
În China, preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut ca relaţia China-Europa să intre în secolul 21, ceea ce ar presupune legături comerciale mai echilibrate, din care ambele părţi să aibă de câştigat, notează Bloomberg, explicând că pentru guvernele occidentale, apărarea publică a globalizării de către preşedintele chinez nu a fost încă transpusă în încercări serioase de a deschide piaţa Chinei pentru companiile străine. Prestigioasa publicaţie economică avertizează însă că punerea unei presiuni mari asupra Beijingului nu a garantat niciodată succesul. „Președintele Donald Trump a făcut cereri similare în timpul vizitei sale de stat la Beijing, în noiembrie, și a părăsit orașul cu puține asigurări politice. Statele Unite se bazează acum pe Europa pentru a contribui la crearea unui front unit împotriva Chinei în domeniul comerțului”, conchide Bloomberg. Agenţia Xinhua scrie că Beijingul şi Parisul au convenit să dea un nou imbold relaţiilor bilaterale pentru dezvoltarea pe mai departe a parteneriatului lor strategic, iar Washington Post reţine promisiunile de colaborare mai strânsă în domeniul schimbării climatice şi al securităţii.
În Europa, evoluţiile politice continuă să se precipite. Ministrul britanic pentru Brexit îşi declară intenţia de a acţiona în judecată Uniunea Europeană pentru că elaborează planuri pentru eventualitatea în care nu s-ar ajunge la o înţelegere cu privire la ieşirea Marii Britanii din UE, scrie Business Insider. Potrivit Daily Mail, Davis acuză Bruxelles-ul că exclude firme britanice de la contracte cruciale, pentru a forţa relocarea acestora pe continent. În replică, Bruxelles-ul îl acuză pe David Davis de ipocrizie şi insistă că este normal ca blocul comunitar să se pregătească pentru o situaţie cu care Londra a ameninţat în mod repetat, notează The Guardian. Situaţia politică în Marea Britanie continuă să rămână fragilă. Financial Times consideră că remanierea guvernamentală de mântuială arată slăbiciunea Theresei May şi comentează că deşi intenţia premierului a fost o acţiune de impunere a autorităţii, greii echipei au refuzat să i se alăture. Speranţele lui May se îndreaptă acum spre noi tineri miniştri pe care, potrivit The Guardian, îi promovează drept stele în ascensiune.
Şi în Polonia, „mult aşteptata remaniere a guvernului a devenit realitate” remarcă ziarul polonez Rzeczpospolita, care comentează că Partidul Lege şi Justiţie a schimbat în guvern politicienii cei mai nepopulari, ceea ce deschide calea spre o victorie decisivă a partidului de guvernământ în alegerile planificate pentru 2019 şi pune într-o situație și mai grea principalul partid de opoziție. La Repubblica observă că importanta remaniere are loc la puţine ore după discuţia dificilă dintre noul premier polonez şi preşedintele Comisiei Europene. Remanierea nu schimbă culoarea guvernului, care rămâne desigur o expresie a partidului naţional-conservator PiS (Lege și Justiția) aflat la putere din noiembrie 2015, dar poate indica dorinţa de a face un gest simbolic de relaxare pe plan intern, în vederea îmbunătăţirii relaţiilor cu Uniunea Europeană, conchide ziarul italian.
În România, „premierul nu a reuşit să ajungă la o remaniere a guvernului aşa cum plănuise, pentru că partidul său a hotărât că orice schimbări vor trebui să aştepte până la sfârşitul lunii” notează Washington Post. „La Bucureşti, au apărut tot mai multe speculaţii potrivit cărora premierul Mihai Tudose ar dori să-l înlocuiască pe Liviu Dragnea, actualul preşedinte al Partidului Social Democrat care este acuzat de corupţie, cu un comitet al liderilor regionali”, explică Washington Post. Însă „Dragnea, care nu poate ocupa funcţia de premier din cauza unei condamnări din 2016 pe tema unei fraude electorale, se mai bucură încă de sprijinul majorităţii liderilor regionali ai partidului”, conchide cotidianul american.
Pe plan economic, „Temerile legate de inflaţia din România provoacă majorarea ratei dobânzii în timp ce creşterea economică a atins un nivel-record”, titrează Financial Times. „Această majorare evidenţiază forţa redresării economice înregistrate în centrul şi estul Europei şi reflectă temerile legate de o supraîncălzire, economiile profitând de marea redresare înregistrată în zona euro din vecinătate”, comentează publicaţia economică. „La nivel anual în trimestrul al treilea, economia României a înregistrat o creştere de 8,8%, având în vedere că reducerea impozitelor şi majorarea salariilor din sectorul public au impulsionat consumul. Creşterea economică a redus şomajul şi a sporit veniturile aflate la dispoziţie, dar a făcut ca inflaţia să depăşească prognozele oficiale. La nivel anual, inflaţia din România a ajuns la 3,2% în luna noiembrie, depăşind prognoza băncii pentru sfârşitul anului, care fusese de 2,7%.” explică Financial Times. Ziarul prezintă şi veştile bune legate de economia zonei euro, unde saltul economic a depăşit prognozele analiştilor şi a reflectat o îmbunătăţire în toate sectoarele”, conchide Financial Times (Car10olina Ciulu)/cciulu