Polonia se află în centrul unei polemici privind Holocaustul, după ce parlamentul a adoptat un proiect de lege care incriminează orice persoană care acuză public statul polonez de complicitate la crimele comise de nazişti sau care se referă la lagărele naziste ca fiind poloneze. La Libre Belgique comentează că „Polonia, principalul teatru al genocidului evreilor comis de germani, încearcă mereu să respingă acuzaţiile de complicitate, ceea ce face să fie bănuită că vrea să nege orice participare a polonezilor la Holocaust. Astfel, o lege pregătită de guvernul conservator naţionalist de la Varşovia, destinată, potrivit autorilor, să combată nedreapta şi inexacta expresie „lagărele morţii poloneze”, îi îngrijorează pe israelieni şi pe aliaţii lor americani”. „Departamentul de stat american a avertizat că o lege votată de cele două camere ale parlamentului de la Varşovia – dar încă nepromulgată de preşedintele Andrzej Duda – riscă să aibă repercusiuni asupra intereselor şi relaţiilor strategice ale Poloniei, inclusiv cu Statele Unite şi cu Israelul”, completează La Libre Belgique. Jerusalem Post reia afirmaţia premierului israelian, care a arătat că „nimeni nu poate schimba istoria şi Holocaustul nu poate fi negat”. Surse diplomatice israeliene citate de acelaşi ziar şi-au manifestat profunda dezamăgire legată de proiectul de lege care aşteaptă să fie promulgat de preşedintele Poloniei. În 2017, în Europa, numărul cererilor de azil aproape că s-a înjumătăţit comparativ cu anul anterior, potrivit datelor furnizate de Biroul European de Sprijin pentru Azil, citate de La Stampa. „UE plus Norvegia și Elveția au primit 706.913 de cereri, cu 43% mai puțin decât în 2016. O cerere de azil din trei a fost depusă de cetăţeni sirieni, irakieni, afgani sau nigerieni. În comparație cu 2016, au existat de două ori mai multe cereri din partea sirienilor”, mai notează La Stampa. Tema migraţiei este de altfel un subiect spinos pe agenda negocierilor din Germania dintre conservatori şi social-democraţi, în încercarea de a forma o largă coaliție de guvernare. Una dintre condiţiile puse de SPD pentru a intra în coaliţie după luni de tensiuni post-electorale, limitarea reîntregirii familiale pentru refugiaţi, a fost decisă printr-un proiect de lege adoptat de deputaţi, scrie portalul Politico.eu. Adoptarea proiectului, care prevede acceptarea în ţara a 1.000 de membri ai familiilor refugiaţilor în fiecare lună, „marchează un progres semnificativ în privinţa acestei dispute care afectează negocierile pentru formarea unei coaliţii în Germania”, comentează Politico.eu. Despre migraţie vorbeşte şi premierul britanic Theresa May, care le-a transmis cetăţenilor europeni care intenţionează să sosească în Marea Britanie după Brexit că ar putea să beneficieze de drepturi diminuate. „Theresa May a declanşat o nouă confruntare cu Bruxelles-ul, afirmând că cetăţenii UE care vor sosi în perioada post-Brexit nu trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca aceia care au venit înainte”, notează The Guardian. „Remarcile premierului o aduc pe o traiectorie de coliziune majoră cu oficialii de la Bruxelles, care au oferit o perioadă de tranziţie ‘status quo’ până în decembrie 2020, incluzând libera mişcare şi drepturile cetăţenilor care s-au stabilit în Marea Britanie în acel interval”. Cele 21 de luni de tranziţie au fost anunţate de negociatorul-şef al Uniunii, Michel Barnier, în urmă cu trei zile, aminteşte The Guardian. Comentând vizita Theresei May în China, publicaţia China Daily aminteşte că premierul britanic este la a doua vizită în această ţară de când a preluat mandatul şi continuă linia demarată de predecesorul său, David Cameron. În mandatul acestuia, cele două state şi-au dezvoltat puternic relaţiile bilaterale iar Marea Britanie a devenit prima mare ţară vestică ce a aderat la Banca Asiatică pentru Investiţii în Infrastructură, coordonată de China. Rămânând în zona asiatică, publicaţia Japan Times informează că au apărut semne de întrebare la Tokyo în privinţa achiziţionării sistemului american de rachete Aegis Ashore, după testul eşuat de interceptare a unei rachete, efectuat în urmă cu două zile în Hawaii. O sursă din ministerul Apărării a declarat la Tokyo că Japonia trebuie să examineze la rândul său rezultatele testului, deşi sistemul este dezvoltat în comun cu Statele Unite. „Am aflat că testul a eşuat. Este un sistem foarte scump şi nu ar fi de dorit să aibă de suferit credibilitatea rachetei”, a afirmat responsabilul nipon citat de Japan Times. Tot din sfera securităţii, presa aminteşte operaţiunea derulată de Turcia în Siria, la Afrin. Autorităţile de la Ankara, citate de cotidianul turc Hürriyet, au anunţat uciderea a peste 800 de militanţi kurzi la Afrin şi au criticat dur afirmaţiile preşedintelui francez privind o posibilă invazie turcă în Siria, calificându-le drept „insulte”. Tot din presa turcă reţinem că în intervalul 4-5 februarie, preşedintele Erdoğan merge la Vatican, unde se va întâlni cu Papa Francisc. Este prima vizită a unui preşedinte turc la Vatican în ultimii 59 de ani, aminteşte Habertürk şi precizează că programul deplasării în peninsulă include şi întâlniri cu preşedintele italian, Sergio Mattarella, cu premierul Paolo Gentiloni şi cu reprezentanţi ai principalelor companii din ţară.
Florin Matei
