PORTRET: Horia Bădescu, fost director al Radio Cluj, poet, prozator, eseist şi traducător, împlineşte 75 de ani

de Răzvan Moceanu
de Răzvan Moceanu

Poet, prozator, eseist şi traducător, Horia Bădescu s-a născut la 24 februarie 1943, în localitatea Arefu, judeţul Argeş, fiind fiul lui Gheorghe Bădescu, învăţător, şi al Elenei (născută Petcu).

Urmează studiilie liceale la Curtea de Argeş (1957-1960) şi este licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1968), unde a studiat cu profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Iosif Pervain, Octavian Şchiau, Dumitru Draşoveanu, Ion Pulbere, Dumitru Pop etc. Şi-a luat doctoratul în litere cu teza Memoria Fiinţei – Poezie şi Sacru (1997).

Face parte din gruparea revistei „Echinox”.

horia badescu radio clujDupă terminarea studiilor, a lucrat la Studioul de Radio Cluj ca redactor şi realizator de emisiuni, până la întreruperea activităţii studioului, în 1985.

În 1987 devine director al Teatrului Naţional din Cluj.

La 22 decembrie 1989, la ora 18:00, Radio Cluj îşi reia activitatea, fiind prezenţi pe post Horia Bădescu, Tiberiu Iancu, Constantin Colhon, Cornel Pop şi Cornel Udrea, iar reporteri ce transmiteau din teren erau Silvia Pintea, Melania Duşa-Dregan, Constantin Mustaţă şi Vasile Grunea.

Aşadar, din 22 decembrie 1989, Horia Bădescu se implică în reluarea activităţii Studioului teritorial (transformat în Studio de Radio şi Televiziune), al cărui director va fi în primii ani de după Revoluţie.

După anul 1990, după ce postul şi-a reluat emisia, sub conducerea sa, Fonoteca de Aur a Radio Cluj a revenit la sediu, însă a mai fost salvată doar o … basculantă de amintiri, sub o treime din inestimabila valoare adunată aici de-a lungul anilor.

În iunie 1993 este ales membru al Consiliului de Administraţie al Casei Internaţionale a Poeziei de la Bruxelles, o asociaţie cu statut consultativ pe lângă UNESCO.

După 1994 este angajat la Ministerul Afacerilor Externe, fiind director adjunct şi ulterior director al Centrului Român de Cultură din Paris, unde organizează manifestări de anvergură consacrate artei româneşti.

Curierul Naţional, 24 februarie 2000
Curierul Naţional, 24 februarie 2000

După anul 2000 este ataşat cultural şi consilier al Ambasadei României în Franţa.

S-a afirmat ca scriitor în cadrul grupării „Echinox“ din Cluj-Napoca, alături de Adrian Popescu, Ion Mircea, Dinu Flămând, Aurel Şorobetea.

Debutul său editorial are loc în anul 1971 cu volumul Marile Eleusii, urmat de Nevăzutele Urse (1975), Cântece de viscol (1976), Anonimus (1977), Ascunsa trudă (1979), Recurs la singurătate (1982), Starea bizantină (1983), Apărarea lui Socrate (1985), Anotimpurile (1987).

Poezia lui Horia Bădescu e melancolică şi meditativă, aidoma autorului. Cel mai adesea e transpusă în tipare clasice, cu accente de virtuozitate prozodică în poezia în formă fixă (rondel, sonet şi… ronset, sinteză a primelor două, impusă de autorul român). Când renunţă la forma impecabilă, apelând la vers librism, poetul devine grav şi voit autoritar: „Ceea ce spune/ochiul/e fiinţa!/ Ceea ce spune/auzul/ e mişcarea!/ Ceea ce spune/ Cuvântul/ – ascunsa trudă de-a exista!“.

Foarte populare au fost (şi încă mai sunt) în mediile intelectuale, preponderent studenţeşti – baladele acestui romantic întârziat (atras, poate nu fără temei, de poezia unui Grigore Alexandrescu, analizată cu multă subtilitate într-un eseu din 1981), balade ce eliberează tonuri de orgă, precum Balada toamnelor târzii (dedicată Almei Mater Clusiensis), ori cele identificând un elan trubaduresc, goliard, închinate spaţiu lui convivial de la „Mongolu’“, o crâşmă clujeană frecventată de alumnii oraşului. Armonioasă şi bogată în trăiri, poezia lui Horia Bădescu reprezintă cel mai adesea o stare decât un mesaj: „Soseşte diligenţa de seară/ Sărută-mă pe ochi, Doamna mea,/ ah, surugiul roşu, la scară/ uşa de umbră o deschidea…“

Horia Bădescu la Târgul GAUDEAMUS Cluj – Napoca 2015
Horia Bădescu la Târgul GAUDEAMUS Cluj – Napoca 2015

 

Două romane, Joia patimilor (1981, prelucrarea epică a unui tragic episod din istoria Transilvaniei în perioada Unirii) şi Zborul gâşei sălbatice (1989, desenând din cuvinte o stampă orientală închinată iubirii) – fixează dimensiunea de prozator a autorului.

Eseistul s-a dovedit şi el unul activ şi pătrunzător, începând cu volumul despre Magda Isanos – Drumul spre Eleusis (1975) şi continuând cu cel despre Grigore Alexandrescu – Parada măştilor (1981) şi cu Meşterul Manole sau imanenţa tragicului (1986).

Intelectual de solidă formaţie umanistă, autorul acordă de fiecare dată obiectului cercetării coordonate esenţiale, menite să-l individualizeze. Analiza este ductilă şi lipsită de patetismul altminteri inutil – cum se întâmplă în multe cazuri cu autori ce vor să-şi sacralizeze modelul propus.

După 1990, poetul şi-a tipărit publicistica în volume şi a tradus din poeţi de limbă franceză cu a căror opere se află într-o vizibilă consonanţă (Gérard Bayo, Michel Camus, Dominique Daguet ş.a.).

Este tradus şi publicat în reviste literare din Franţa, Belgia, Spania, SUA, Canada, Rusia, India, Bulgaria, Italia, Macedonia, Armenia, Vietnam, Peru.

Romanul Zborul gâştei sălbatice a fost editat în limba franceză, la una din marile case de editură din Hexagon.

Dintre ultimele sale volume de poezie menţionăm: La salle d’attente/Sala de aşteptare (ediţie bibliofilă), Bucureşti, Biblioteca Sadoveanu, 2003, D’un jour à l’autre/De la o zi la alta, Cluj, Cartea Cărţii de Ştiinţă, 2006, Pielea îngerului, Cluj, Ed. Limes, 2007, Vei trăi cât cuvintele tale, Cluj, Ed. Dacia XXI, 2010, E toamnă nebun de frumoasă la Cluj, Cluj, Ed. Eikon, 2011, Un înger răstignit pe gură, Iaşi, Tipo Moldova, 2011 şi Cărţile vieţuirii, Cluj, Ed. Eikon, 2013.

Volume de eseuri şi publicistică sunt Ieşirea din Europa, tablete, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1996, Memoria Fiinţei – Poezia şi Sacrul, Iaşi, Ed. Junimea, 2008 şi Dacă Orfeu, Cluj, Ed. Limes, 2015, iar dintre romane, mai menţionăm O noapte cât o mie de nopţi, Cluj, Ed. Limes, 2011.

Horia Bădescu în studioul Radio Cluj – 16 noiembrie 2015
Horia Bădescu în studioul Radio Cluj – 16 noiembrie 2015

 

 

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Franţa, membru al Academiei Francofone, membru al Centrului Internaţional de Studii şi Cercetări Transdisciplinare (Paris), al Comitetului de onoare al Uniunii Poeţilor Francofoni, membru al Comitetului de onoare al Cercului European de Poezie Francofonă POESIAS, membru al Academiei Universale din Montmartre şi membru, din 1993, al Maison Internationale de la Poésie, Bruxelles. Est, de asemenea, preşedinte de onoare al Rencontres Européennes-Europésie, Paris, membru al Comitetului Ştiinţific al Institutului Internaţional pentru Poezie şi Operă al UNESCO, Verona, Italia şi membru al Comitetului internaţional de redacţie al revistei „Mémoire de XXI-ème siècle”, Paris.

A primit numeroase premii şi distincţii, precum Premiul Asociaţiei Scriitorilor Cluj / Filialei Uniunii Scriitorilor Cluj: în 1977, pentru Anonimus (poeme); în 1981, pentru Parada măştilor (eseu); în 1992, pentru Lieduri (poeme); în 2008, pentru Pielea îngerului (poeme), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991), Premiul Salonului Naţional de Carte pentru volumul de poeme Ronsete (1995), Premiul european de poezie francofonă „Leopold Sedar Senghor” (2004), Premiul de poezie „Lucian Blaga” (2005), Premiul „Cartea anului – Poezie” al Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor din România (2007), Marele Premiu Naţional pentru Literatură al Festivalului International „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş”, ediţia a XIV-a (2010) şi Marele Premiu de Poezie „Nichita Stănescu”, Ploieşti (2013). Este distins cu Ordinul Naţional „Meritul cultural” în grad de Comandor în anul 2004 şi este cavaler al ordinului naţional francez „Les Palmes académiques”.

A fost preşedinte de onoare al ediţiei 2016 a Târgului Gaudeamus Cluj-Napoca, organizat de Radio România, şi desfăşurat între 20 şi 24 aprilie.

Modelul cultural al lui Horia Bădescu pare a fi întruchipat de Lucian Blaga, căruia i s-a devotat de altfel – în calitate de preşedinte al comitetului de organizare – prin ediţiile succesive ale unui festival internaţional desfăşurat în România şi Franţa.