Victoria detaşată a preşedintelui Putin la alegerile care îl propulsează către un nou mandat la Kremlin este comentată pe larg de presa internaţională, care face calcule privind modul în care va juca pe scena mondială în următorii şase ani liderul rus. „Putin: un triumf că să facă ce?” se întreabă Le Monde şi aminteşte că în timpul campaniei electorale, Vladimir Putin a vorbit puțin despre ce intenționează să facă cu noul mandat. „Stăpânul Rusiei le-a promis concetățenilor rachete cum nimeni altcineva nu are în acest moment. El s-a angajat de asemenea să reducă la jumătate rata sărăciei inacceptabile; fără să spună însă cum. Acum, după ce i-a hrănit gras pe oligarhi și pe prietenii lui politici, rămâne să-și hrănească poporul”, comentează Le Monde. Preşedintele Putin a obţinut un nou mandat, „întărindu-și mâna pe fondul escaladării conflictului cu Vestul”, scrie The Wall Street Journal. „După 18 ani la putere, domnul Putin începe un nou mandat de şase ani în contextul degradării relaţiilor cu inamicii săi vestici, care îl acuză de implicare militară în Ucraina şi în Siria şi de atacuri ostile mergând de la amestec în alegeri până la tentative de asasinat”. Şi The Washington Post prezice tensiuni în creștere cu Occidentul după realegerea lui Vladimir Putin. Potrivit ziarului, presa rusă de stat construieşte scenariul că Rusia este atacată și are nevoie de un lider puternic pentru a supraviețui. Pe de altă parte, Süddeutsche Zeitung notează că, dacă Putin dorește să îmbunătățească nivelul de trai al rușilor, va fi nevoit să urmeze o politică de apropiere față de UE. „Nivelul de trai al rușilor s-a deteriorat semnificativ, în comparație cu alte țări dezvoltate – acest lucru este dificil de compensat, chiar și prin patriotism și prin curajul insuflat cu arme nucleare”, comentează publicaţia germană. „Vladimir Putin şi-a asigurat o victorie covârşitoare în alegeri… graţie Marii Britanii” titrează The Times, cu referire la scandalul fostului spion rus otrăvit în oraşul britanic Salisbury. „După cum a declarat Andrei Kondraşov, purtătorul de cuvânt al campaniei lui Putin, indignarea stârnită de riposta Marii Britanii la atentatul din Salisbury i-a îndârjit pe alegători”. „Acuzaţiile nefondate îi fac pe ruşi să devină şi mai uniţi şi să strângă rândurile în jurul puterii centrale care astăzi, desigur, înseamnă Putin”, mai susţine Kondraşov citat de The Times. Sunt oare aceste acuzaţii nefondate? – este întrebarea la care caută răspuns politicienii şi presa internaţională. Miniştrii de externe ai statelor membre UE au condamnat atacul şi au cerut Rusiei să răspundă întrebărilor legate de folosirea unui agent neurotoxic împotriva fostului spion rus Serghei Skripal, scrie EUobserver. În replică, autorităţile de la Kremlin au insistat ca Marea Britanie să prezinte dovezi privind rolul Rusiei în otrăvirea fostului spion sau să îşi ceară scuze. Potrivit TASS, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că acuzaţiile venite dinspre partea britanică sunt „inexplicabile, nefondate şi au în spate motive neclare”. „UE condamnă Rusia în cazul Skripal, însă Moscova răspunde prin ironii”, scrie Il Giornale şi aminteşte că „în timp ce UE face front comun acuzând cu fermitate autorităţile de la Moscova de atacul de la Salisbury, ambasada Rusiei în Regatul Unit ironizează felul în care britanicii gestionează cazul”. Ambasada Rusiei a publicat pe Twitter un mesaj ironic în care spune că este nevoie de detectivul Hercule Poirot, celebrul personaj de roman, pentru a elucida misterul atacului. În ceea ce priveşte relaţiile cu Uniunea Europeană, Marea Britanie a reuşit să ajungă la un acord cu Bruxelles-ul în privinţa perioadei de după Brexit. Tranziția va fi de 21 de luni, a anunţat ministrul britanic pentru Brexit, citat de RAINEWS. Cetățenii europeni care vor sosi în Marea Britanie în perioada de tranziție vor avea aceleași drepturi ca și cei care au venit înainte, iar în această perioadă de timp, Londra nu va participa la deciziile UE și va respecta regulile pieței unice. Mai rămân de clarificat aspecte privind situaţia Irlandei de Nord, a precizat negociatorul-şef al UE, care a adăugat că tranziţia ar urma să se încheie pe 21 decembrie 2020. În paralel cu negocierile pentru Brexit, Uniunea Europeană se preocupă îndeaproape de scandalul privind o posibilă scurgere intenţionată de date a numeroşi utilizatori Facebook pentru influenţarea alegerilor din SUA. Parlamentul European a cerut o anchetă în acest caz, după ce au apărut informaţii că o companie din Marea Britanie, condusă pe atunci de Steve Bannon, ar fi utilizat ilegal profiluri de Facebook pentru a influenţa rezultatul alegerilor americane, scrie siteul Politico.eu. Tot legat de alegerile americane, Newsweek reţine faptul că un avocat al preşedintelui Trump, Ty Cobb, a dezminţit informaţiile potrivit cărora liderul de la Casa Albă ar fi cerut încetarea investigaţiei conduse de Robert Mueller referitor la un posibil amestec rusesc în alegeri. La sfârşit de săptămână, un alt reprezentant legal al preşedintelui american lăsase să se înţeleagă că Donald Trump urmează să ceară încheierea investigaţiei, precizează Newsweek.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
