Revista presei internaţionale – 4 aprilie 2018

Politica europeană este parafată la Bruxelles însă principalele tendinţe sunt negociate şi trasate în marile capitale, Parisul şi Berlinul având un cuvânt greu de spus în acest sens. Tandemul Franţa-Germania are nevoie de coeziune iar Berlinul cere în acest context autorităţilor de la Paris să adopte o politică europeană mai realistă în privinţa proiectului de a dota zona euro cu un buget, scrie Le Point. Ideea unui buget propriu al zonei euro nu-i convinge pe germani, care susţin că dacă una dintre economiile participante suferă, va fi afectată toată zona. Un buget al zonei euro „n-ar cunoaşte nicio condiţionalitate economică şi ar împinge statele membre la laxism”. În plus, Germania are o atitudine mai inclusivă, având grijă să nu lase niciodată de-o parte unele state precum Polonia, comentează Le Point. Viziunea economică a preşedintelui francez nu pare să convingă nici pe plan intern, unde sindicatele din transporturi au demarat o serie de proteste de amploare care perturbă puternic activitatea economică şi nu numai. „După patru zile de grevă, mobilizarea nu slăbeşte” la Air France, scrie Le Monde, care arată că sindicaliştii au decis încă două zile suplimentare de grevă, pe 10 şi 11 aprilie. Factura revendicărilor salariale ajunge la 240 de milioane de euro iar costurile grevei sunt cifrate la 100 de milioane de euro, mai indică Le Monde. Grevă şi la Căile Ferate din Franţa, unde sindicaliştii au anunţat perioade alternative de câte două zile de protest urmate de trei zile de muncă, timp de mai multe luni, notează La Croix. „Impactul asupra salariilor nu ar fi foarte mare însă feroviarii speră să nu-şi îndepărteze opinia publică” prin anunţarea unui calendar precis al grevelor. Abordând această strategie, „feroviarii speră să poarte o bătălie cât mai lungă împotriva reformelor sistemului de căi ferate”, comentează La Croix. Noi evoluţii în cazul fostului lider independentist catalan, Carles Puigdemont, arestat preventiv în Germania pe 26 martie. Procurorul general al landului Schleswig-Holstein a recunoscut valabilitatea în legislaţia germană, a celor două capete de acuzare ale Madridului: „rebeliune” şi „deturnare de fonduri” şi a cerut tribunalului să-l predea pe fostul preşedinte catalan Spaniei, scrie Le Soir. Totodată, „procuratura cere ca separatistul catalan de 55 de ani să fie menţinut în detenţie până ce tribunalul îşi va da sentinţa”. „Puigdemont se apără de acuzațiile de violență”, titrează Jornal Economico din Portugalia şi arată că fostul preşedinte catalan a trimis o scrisoare justiţiei spaniole în care încearcă să îşi decline orice responsabilitate pentru violența care s-a produs în Catalonia după referendumul pentru independență, argumentând că nu s-a înregistrat nicio violență din partea protestatarilor deoarece – cităm – „aceştia s-au limitat doar la a se opune pasiv acţiunii forțelor de securitate ale statului”. Privirile sunt aţintite în aceste zile şi spre Ankara, unde are loc o reuniune a preşedinţilor din Turcia, Rusia şi Iran. Ieri preşedinţii Erdoğan şi Putin au discutat despre relaţiile bilaterale şi au pus baza centralei nucleare de la Akkuyu, care ar urma să ofere Turciei o diversificare a resurselor energetice. Însă, observă Al Jazeera, primul reactor nuclear al Turciei va fi construit tot în parteneriat cu Rusia, ţară cu care Ankara are legături importante privind resursele de combustibili fosili. Ziarul turc Sabah vorbeşte despre o prietenie între cele două state care a devenit un simbol şi comentează că acest model de relaţii solide ar trebui să devină un exemplu pentru relaţiile dintre Turcia şi SUA, care sunt şi aliaţi, şi parteneri strategici. Astăzi se alătură şi preşedintele iranian liderilor de la Ankara şi Moscova, reuniunea celor trei urmând să fie axată pe criza siriană. Ziarul turc Hürriyet aminteşte că anterioara reuniune tripartită a avut loc în Rusia, la Soci, şi că acum părţile vor aborda în mod detaliat cele mai recente evoluţii din Siria şi din Irak, cu accent pe operaţiunea Ramură de Măslin, situaţia de la Afrin, situaţia zonelor de dezescaladare a conflictului de la Idlib, evoluţiile din Ghouta Orientală şi procesul de tranziţie politică din Siria. Rămânând în regiune, presa internaţională scrie despre decizia autorităţilor israeliene de a suspenda un acord cu Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi, privind relocarea în ţări vestice a 16.000 de solicitanţi de azil africani, aflaţi ilegal în Israel, şi acordarea de rezidenţă temporară pentru alţi refugiaţi. Jerusalem Post notează că premierul Netanyahu a suspendat acordul, sub presiunea partenerilor de coaliţie, care susţin – cităm – că „acordarea „unui statut legal pentru 16.000 de persoane infiltrate va transforma Israelul într-un paradis al infiltraţilor”. Scandalul privind utilizarea abuzivă a unor date personale de pe Facebook de către compania Cambridge Analytica pune într-o lumină nefavorabilă platforma de socializare, recunoaşte chiar fondatorul şi şeful acesteia, Mark Zuckerberg. Într-un interviu citat de publicaţia belgiană Le Vif, el a admis că „Facebook va avea probabil nevoie de câţiva ani pentru a rezolva problemele dezvăluite de scandalul privind protecţia defectuoasă a datelor personale”. Trăgând linie, Mark Zuckerberg încearcă să se dezvinovăţească arătând că „Una din principalele probleme ale Facebook este idealismul său, pentru că multă vreme nu a văzut decât părţile bune ale conexiunii dintre persoane”.

Florin Matei, Agenţia de presă RADOR