Situaţia din Siria rămâne una din temele predominante ale presei internaţionale, alături de victoria electorală a premierului ungar Viktor Orban.
„Rusia face apel la realizarea unei anchete ONU asupra atacului chimic” din Siria, în „încercarea de împiedicare a unui potenţial atac preventiv american, acuzând Occidentul că foloseşte ‘argumente antiruseşti'” potrivit cuvintelor ministrului rus de externe, citat de The Guardian. Într-un articol din Washington Post, o serie de apropiaţi ai Kremlinului avertizează că în cazul în care preşedintele Trump ar decide să iniţieze lovituri aeriene împotriva forţelor preşedintelui Assad, ar exista o „ameninţare a unui război cu Statele Unite”. Totuşi, în editorialul său, Le Monde apreciază că o „reacţie fermă a comunităţii internaţionale” este „ineluctabilă”. Între timp, Le Soir relatează că, la invitaţia preşedintelui sirian Assad, Organizaţia pentru interzicerea armelor chimice va trimite o echipă la Douma, locul desfăşurării atacului chimic, pentru a face o anchetă. Iar ziarul francez Le Figaro evidenţiază că numărul persoanelor deplasate pe teritoriul sirian din luna ianuarie a ajuns la 700.000.
Şi Europa se confruntă în ultima vreme cu numeroase ameninţări interne. Una din ele ar fi victoria în alegeri a partidului premierului ungar Viktor Orban, amplu comentată de cotidianele străine. Financial Times califică rezultatul alegerilor din Ungaria drept „cea mai nouă ameninţare la adresa statului de drept în Uniunea Europeană” şi vorbeşte despre „putregaiul antidemocratic instalat la periferia” blocului comunitar. Un putregai care dacă nu va fi tratat „se va întinde către centru – şi ar putea în cele din urmă să distrugă pretenţia Bruxelles-ului de a fi o comunitate a valorilor”, avertizează Financial Times. Şi din păcate, după cum constată ziarul Irish Times, „Uniunea Europeană nu pare a şti sigur cum să răspundă la tranziţia ezitantă spre democraţie a membrilor săi mai noi”. Sub titlul „Proiectul de lege Stop Soros! va fi dezbătut în luna mai”, gazeta Magyar Idok din Ungaria scrie că noul legislativ de la Budapesta s-ar putea forma în trei săptămâni, pentru ca apoi să treacă la adoptarea de urgenţă a unui proiect legislativ de reprimare a activităţii unor organizaţii neguvernamentale. Stratfor constată că „euroscepticismul este sănătos tun în Ungaria”, unde rezultatul „va încuraja guvernul să-şi continue politicile, rămânând critic faţă de integrarea europeană şi tot mai izolat de partenerii din Europa de Vest. Aceeaşi publicaţie americană atenţionează că „ascensiunea sentimentelor naţionaliste poate amplifica tensiunile sociale din Ungaria”, iar „fricţiunile cu ţările vecine în care se află minorităţi maghiare, precum Slovacia şi România, ar putea lua amploare”. Un alt avertisment se referă la Irlanda de Nord. „Brexitul zdruncină pacea care durează de 20 de ani în Irlanda”, remarcă Le Monde, cu precizarea că „ieşirea din Uniunea Europeană implică restabilirea controalelor vamale la frontiera dintre cele două Irlande, care va deveni frontieră externă” a blocului comunitar. Într-un articol publicat de EUObserver, Tony Blair şi Bertie Ahern, liderii britanic şi respectiv irlandez care au fost arhitecţii acordului care a pus capăt violenţelor sectare ce durau de decenii în Irlanda de Nord, atenţionează că reinstituirea graniţelor între provincia britanică şi Republica Irlanda ar putea submina pacea care durează de 20 de ani. Presa britanică relatează de asemenea că după aproape cinci săptămâni, Iulia Skripal, victima unui atac cu agent neuroparalizant, a fost externată din spital, iar tatăl ei, fost spion rus, răspunde bine la tratament. „Iulia Skripal va cere azil politic în Marea Britanie”, dezvăluie ziarul londonez The Times, cu precizarea că tânăra de 33 de ani a fost dusă într-un loc sigur unde va fi tratată în continuare. Iar The Guardian evidenţiază că drept răspuns la relatările conform cărora este posibil ca cei doi să intre într-un program de protecţie a martorilor şi „să ajungă în alte ţări, cum ar fi Statele Unite sau Australia”, Ambasada rusă a spus că un astfel de demers ar fi considerat drept „o răpire”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
