Cabinetul social-liberal de la Bucureşti s-a adresat luni CCR, deoarece preşedintele de dreapta al României, Klaus Iohannis, s-a opus revocării procurorului şef al DNA Laura Codruţa Kövesi.
Prevalându-se de abuzurile comise de procurorii anticorupţie coaliţia guvernamentală solicită revocarea lui Kövesi şi consideră că şeful statului nu are dreptul să respingă revocarea procurorului şef al DNA, măsură care a fost iniţiată de ministrul de justiţie Tudorel Toader.
Deşi ministrul Toader, care informează sistematic presa, nu a dorit să detalieze conţinutul declaraţiei sale înaintate CCR, media de la Bucureşti deţine informaţii conform cărora guvernul a făcut plângere împotriva lui Iohannis pentru a provoca „un conflict juridic de natură constituţională”.
În măsura în care CCR va confirma că între două instituţii de stat implicate într-o dispută juridică s-a creat un conflict constituţional, judecătorii nu vor stabili o soluţie cu valoare obligatorie, ci vor publica o luare de poziţie de principiu care însă va da o direcţie privind modul în care se poate evita repetarea conflictului.
În cazul în care CCR îl va condamna pe Iohannis, preşedintele aproape sigur nu va mai avea posibilitatea de a o menţine în funcţie pe procurorul şef al DNA, deoarece majoritatea parlamentară îl poate acuza chiar şi de încălcarea Constituţiei, îl poate suspenda din funcţie şi ar putea organiza un referendum privind demiterea sa.
La rândul său Iohannis are convingerea că legea fundamentală a ţării a investit şeful statului nu doar cu rolul unui „notar public” – limitat doar la respingerea propunerii ministrului de justiţie – ci şi cu o autoritate reală de a lua atitudine în cazul numirii şi revocării şefilor de parchete, de aceea îşi exprimă speranţa ca plângerea guvernului va fi respinsă de CCR. Şeful statului nu a negat că este mulţumit de Kövesi care, în opinia sa, este atacată de politicienii acuzaţi de corupţie în speranţa slăbirii DNA. (MH/MTI)
MAGYAR HÍRLAP (Ungaria), 23 aprilie 2018
Traducerea: Imola Stănescu
