Deşi politicienii ne vorbesc despre importanţa cooperării internaţionale în domeniul cercetării spaţiale, în realitate, între aceștia se dă o luptă pentru supremaţie şi în acest domeniu. Planurile sunt îndrăzneţe: în prima etapă se dorește crearea unei baze constante pe Lună, după care urmează expediţia pe Marte.
În luna aprilie a acestui an, Vladimir Putin a confirmat determinarea Rusiei pentru realizarea Programului Luna. Potrivit planului, în prima etapă s-ar pune pe orbita în jurul Lunii o staţiune spaţială, după aceasta ar urma să se trimită pe Lună anumite module automate, iar în a treia etapă ar avea loc o expediţie umană pe Lună. Acest proiect se estiamează a se realiza până în anul 2030 – informează Daily Mail. Deja au demarat lucrările în vederea construirii rachetei super grea, denumită „Federaţie”, care ar face posibilă munca pe Lună.
În primul trimestru al anului 2019, cu caracter experimental – în cadrul programului SIRIUS – vor fi întroduşi într-o cabină, care simuleză condiţiile de pe Lună un echipaj format din trei femei şi trei bărbaţi. Printre aceștia se află un comandant, inginer de bord, un medic şi trei cercetători – scrie cotidianul britanic The Guardian. Ei vor exersa aterizarea şi aleg locul bazei de pe Lună. Dintre cei şase doar patru ar „coborâ” efectiv pe Lună. Potrivit scenariului, această misiune ar dura mai multe săptămâni. Pe lângă Rusia şi Statele Unite, în programul SIRIUS vor să participe şi Germania, Japonia, Italia, Franţa, precum şi alte ţări.
În prealabil, înainte de această expediţie, vor fi lansate pe Lună rachete fără personal uman. Acesta se poate considera drept o pregătire pentru o expediţie pe Marte. Programul Lună este folosit şi pentru experimentarea tehnologiilor privind protecţia împotriva razelor şi de aterizare a navelor spaţiale.
Declaraţiile privind datele în care se preconizează ca vor avea loc expediţiile sunt contradictorii. Potrivit întreprinderii spaţiale Energia, până în anul 2030 va fi identificat doar locul exact al bazei ruseşti de pe Lună cu ajutorul unor rachete mai mici, iar în anul 2040 va începe construcţia propriu zisă a bazei, iar din anul 2050 poate să înceapă munca de cercetare pe Lună şi nu în ultimul rând folosirea resurselor de acolo. Până la acel moment însă, este proiectată lansarea mai multor rachete, care să pregătească realizarea acestui plan măreţ.
Statele Unite au elaborat planul unei platforme, numită Deep Space Gateway, care ar urma să graviteze în jurul Lunii. În acest scop NASA a încheiat o convenţie cu firma rusească „Roscosmos” privind o muncă de cercetare comună, dar planurile preşedintelui american nu coincid cu intenţiile cercetătorilor – ne informează publicaţia americană Ars Technica. Aparent, Donald Trump priveşte spaţiul cosmic drept un teritoriu pe care SUA trebuie să-și dovedească superioritatea. În acest scop acesta a reînfiinţat şi prezidează Consiliul Cosmic Naţional, care fusese desfiinţat în anul 1989.
Viceprim-ministrul rus Dmitri Rogozin – citat de televiziunea rusă RT Novosti – invocând motive politice şi economice a declarat recent că Moscova nu va forţa cooperarea cu americanii în domeniul spaţial, oricât de folositoare ar fi aceasta pentru ambele state. Motivul este acela că se pare că americanii doresc să devalorizeze participarea rusă la programul comun. Ei au elaborat un program propriu, conform căruia până în anul 2020 vor lansa naveta spaţială Orion, care va orbita în jurul Lunii, după care se va întoarce pe Pământ, iar ceea ce îi priveşte pe ruşi, ar avea un rol secundar în funcţionarea staţiei spaţiale Deep Space Gateway care ar gravita în jurul Lunii. Programul ar fi condus în așa manieră de americani, încât aceștia ar stabili până și ce fel de haine de protecţie să poarte astronauţii ruşi.
Însă Moscova mai are şi alţi posibili parteneri. Deşi şi China își urmează propriul său drum, nu exclude o cooperare cu ruşii. Deja s-a încheiat o convenţie de parteneriat între Rusia şi China – scrie publicaţia australiană Space Daily. Aceasta prevede că cercetătorii celor două state vor lucra în comun pentru funcţionarea mijlocului cosmic rusesc numit „Luna-Resurs-1” precum şi pentru realizarea acelui proiect chinezesc în cadrul căruia s-ar planta diferite seminţe de plante în zonele încă neexplorate ale Lunii.
Nici India nu doreşte să fie lăsată pe dinafară din competiţia pentru cucerirea Lunii. Se lucrează la trimiterea pe partea sudică a Lunii a unor vehicule automate.
Se pare că fiecare putere, în domeniul spaţial își urmează propria sa cale, în timp ce doreşte să scoată cât mai mult din cooperarea internaţională. Vorbesc despre Lună, dar se gândesc deja la Marte. Pare un obiectiv prea îndepărtat, însă cercetătorii lucrează deja şi la aceste proiecte.
Székely Ervin, Rador
