„Summitul Trump-Kim aduce speranţa unei schimbări, dar fără garanţii” titrează Washington Post. Preşedintele american şi-a încheiat istorica întâlnire prezentându-i liderului nord-corean Kim Jong-un un drum spre prosperitate pentru naţiunea sa izolată, dar rămâne extrem de nesigur dacă tânărul dictator va îmbrăţişa oferta şi va accepta să renunţe la arsenalul său nuclear, explică ziarul american. O declaraţie comună făcută la sfârşitul summitului promite „un regres nuclear” din partea Phenianului, dar detaliile lipsesc, remarcă New York Times. Preşedintele american „s-a angajat să ofere garanţii de securitate” Coreei de Nord, iar liderul nord-corean „şi-a reafirmat angajamentul său ferm şi neezitant pentru o denuclearizare completă a Peninsulei Coreene”, însă declaraţia nu oferă şi măsuri concrete referitoare la un calendar sau proceduri clare de verificare. Acordul calificat drept „istoric” de Donald Trump, pare să fie profitabil pentru liderul comunist care câştigă timp preţios, consideră Le Point. Lectura documentului de o pagină îi lasă pe experţi nelămuriţi, în ciuda poveştii spuse de preşedintele american. „Coreea de Nord iese întărită şi Statele Unite n-au obţinut nimic”, scrie pe Twitter, lapidar, Andrei Lankov, unul din cei mai buni specialişti ai universităţii Kookmin, de la Seul, avertizând că formula aleasă de regimul Kim ar putea include retragerea trupelor americane din Coreea de Sud şi chiar a bombardierelor strategice cu baza în Japonia sau Guam, comentează ziarul francez, avertizând că toate acestea sunt capcane care rămân de negociat în următoarele luni şi care oferă Phenianului ocazia de a se deroba. Preşedintele Trump a făcut deja un pas înainte, promiţând că va sista exerciţiile militare cu Coreea de Sud, pe care le consideră drept „scumpe” şi „provocatoare”. Anunţul a surprins deopotrivă Pentagonul şi Seulul, observă Washington Post. Exerciţiile anuale fac parte integrantă din alianţă, constituind bastionul apărării Coreii de Sud împotriva Coreii de Nord şi baza securităţii Seulului înconjurat de marile puteri din regiune, explică ziarul american. La Washington, oficialităţi de la Pentagon, Departamentul de Stat şi Casa Albă se frământă să-şi dea seama de impactul exact al comentariilor lui Trump, iar la Seul există temerea că America se pripeşte în a face concesii, înainte ca Phenianul să-şi fi demontat armele nucleare, adaugă Washington Post.
Reacţiile liderilor lumii la summitul Kim-Trump au fost în general pozitive, remarcă Business Insider. China, cel mai important comercial al Coreei de Nord, anunţă că ar putea ridica sancţiunile la adresa Phenianului, în timp ce Rusia, precaut optimistă, declară că faptul că această întâlnire a avut loc este un semn bun. Summitul a fost deopotrivă „istoric şi suprarealist”, producând mai mult scepticism şi surdă îngrijorare decât calm, conchide Le Soir. „Ceea ce ni se arată astăzi nu este suficient ca să credem. Semnarea acestui acord fluturată în faţa camerelor de luat vederi vine într-un moment în care lumea se află în pragul haosului, în parte din cauza acestui lider american care pozează astăzi în mare pacificator”. „Un preşedinte american care îl consideră pe prim-ministrul canadian „slab”, care se uită de sus la cancelarul Angela Merkel şi îl „trimite la plimbare” pe preşedintele francez, Emmanuel Macron, dar care ridică în slăvi relaţia lui formidabilă cu ultimul dictator stalinist al planetei, care îşi extrage puterea din arma nucleară cu care ameninţă lumea şi din jugul impus poporului, sărac şi lipsit de libertate”, comentează Le Soir.
În Europa, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei va fi redenumită în Republica Macedonia de Nord, anunţă ziarul grec Proto Thema, detaliind că Atena şi Skopje au ajuns la un acord cu privire la disputa îndelungată privind numele de „Macedonia”. Premierul grec, Alexis Tsipras, a vorbit marţi seară despre o soluţie istorică ce respectă linia naţională a Greciei, adică împiedică eventualele pretenţii teritoriale ale fostei republici iugoslave asupra regiunii Macedonia din Grecia, precum şi orice încercare din partea autorităţilor de la Skopje de a-şi însuşi istoria Macedoniei antice pe care grecii o văd indisolubil legată de istoria lor, notează Kathimerini. „Acordul deschide calea ca Atena să renunţe la veto-ul său asupra aderării Macedoniei la NATO şi, totodată, dă un impuls perspectivelor Macedoniei de a începe negocierile de aderare la UE, care erau şi ele blocate de Grecia”, notează şi Financial Times.
Criza migraţiei continuă să provoace tensiuni pe continentul european. „Franţa şi Spania au pornit o adevărată cruciadă împotriva politicii privind migranţii condusă de guvernul italian”, observă La Repubblica. Decizia noului ministru italian de interne, Matteo Salvini, de a interzice navelor cu migranți să intre în porturile italiene este dur criticată de preşedintele francez ca fiind „iresponsabilă“ și „cinică“, în timp ce Spania avertizează Italia de consecințele penale ce decurg din încălcarea legii maritime internaţionale care obligă cea mai apropiată ţară să acorde ajutor unei nave aflate în pericol. Replica lui Salvini a venit imediat printr-un mesaj pe twitter „Spania vrea să ne denunțe, Franța a spus că sunt «respingător». Eu vreau să lucrez în mod pașnic cu toată lumea, dar cu un principiu: italienii, înaintea tuturor”, notează La Repubblica.
Dispute apar şi pe tema fondurilor alocate de UE pentru combaterea migraţiei. El Pais scrie că guvernul italian ar vrea să ”deturneze” banii, pe care astăzi Bruxelles-ul îi trimite Turciei pentru a nu umple Grecia de imigranți şi să-i direcţioneze spre frontul libian pentru a-i combate pe contrabandiști şi pe imigranţii care doresc să ajungă pe ţărmurile italiene. „Este vorba de faimoasa ruta mediteraneană de care Bruxelles-ul nu a vrut niciodată să se ocupe cu adevărat”, după cum acuză guvernul italian, potrivit Il Giornale. Comisia Europeană promite triplarea sumelor pentru paza graniţelor şi combaterea imigraţiei, urmând să aloce 35 de miliarde de euro în perioada 2021-2027, după cum anunţă ziarul grec To Vima, citându-l pe comisarul european pentru migraţie, Dimitris Avramopoulos. Din aceste fonduri 8 miliarde de euro vor fi destinate consolidării graniţelor externe ale Europei, prin întărirea pazei la frontieră şi dezvoltarea unor sisteme europene interoperabile de informaţii.
Carolina Ciulu, RADOR
