Senatul a adoptat în calitate de primă cameră legislativă sesizată propunerea de modificare a Codului de Procedură Penală. Proiectul, care a fost iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE, a întrunit în plenul Senatului 74 de voturi pentru şi 28 împotrivă. Alina Stănuţă a urmărit dezbaterile din plen şi transmite de la Palatul Parlamentului.
Reporter: Proiectul de lege pune în acord 18 decizii ale Curţii Constituţionale şi transpune în legislaţia naţională două directive ale Uniunii Europene privind prezumţia de nevinovăţie şi confiscarea extinsă. Un alt motiv care a dus la propunerea de modificare a Codului de Procedură Penală este reprezentat de greutăţile întâmpinate de judecători în aplicarea şi interpretarea legislaţiei, fapt ce a generat o practică neunitară la nivelul instanţelor. Documentul vizează două categorii majore de modificări: eliminarea procedurii camerei preliminare în procesul penal şi înlocuirea sintagmei „suspiciuni rezonabile” cu „probe sau indicii temeinice”. Opoziţia a criticat la unison modificările aduse Codului de Procedură Penală şi a arătat că se schimbă paradigma din legislaţia penală, adică dacă până în acest moment victima era în centrul atenţiei, de acum infractorul va sta în centrul politicii penale. Senatorul liberal Alina Gorghiu arăta că modificările vor îngreuna activitatea parchetelor şi vor conduce la o bulversare a activităţii din domeniu.
Alina Gorghiu: Obiectivul acestei legislaţii penale este unul singur: să aducem procurorii la ordine în curte la Kiseleff, la domnul Dragnea. Cele mai multe dintre aceste modificări propuse astăzi reprezintă soluţii menite să îngreuneze activitatea instanţelor şi a parchetelor şi care evident, într-un termen relativ scurt, în eventualitatea adoptării lor, vor conduce la o reală bulversare a activităţii organelor judiciare şi în mod ireversibil la slăbirea justiţiei din România.
Reporter: În replică, social democraţii au respins acuzaţiile opoziţiei şi au arătat că discuţiile îndelungate şi transparente din comisia specială au generat modificări care pun în acord legislaţia cu deciziile Curţii Constituţionale şi directivele Uniunii Europene. Ei au arătat că acest mod de lucru diferă radical de modificările iniţiate, de exemplu, de foştii miniştri Raluca Prună sau Monica Macovei, care au utilizat procedura asumării răspunderii.
Robert Cazanciuc, PSD, preşedintele Comisiei Juridice din Senat: Nu cred că avem de ales, cel puţin noi, de la PSD. Dacă PNL-ul vrea să aibă de ales să nu respecte deciziile Curţii Constituţionale, am văzut că e o preocupare în ultimul timp de a găsi soluţii să nu respecte deciziile Curţii Constituţionale. Noi căutăm soluţii să respectăm deciziile Curţii Constituţionale. Nu putem să stăm pasivi şi să nu facem nimic în acest /loc/, pentru că am fi în contradicţie cu raţiunea de înfiinţare a acestei comisii. Noi am ales ca drepturile fundamentale să nu fie un moft. Reporter: Documentul merge acum la Camera Deputaţilor, care este for decizional./ovidiu/gioan
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (13 iunie)
