Luni, 18 iunie, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București (FJSC, UB), a lansat rezultatele Digital News Report 2018 (DNR 2018) pentru România, în cadrul unei dezbateri care a reunit reprezentanții celor mai importante redacții naționale. Este vorba despre cea de-a șaptea ediție anuală a Digital News Report de la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford. Raportul, bazat pe un sondaj online YouGov efectuat pe peste 74.000 de persoane din 37 de țări, este cel mai mare studiu de audiență din lume, la ora actuală.
În România, eșantionul a cuprins 2048 de persoane cu acces la internet, studiul a fost efectual în ianuarie – februarie 2018, iar marja de eroare este de +/- 2.17%. DNR 2018 identifică cele mai de încredere branduri de știri, modalitățile prin care publicurile au acces la informație și opinie și gradul de încredere pe care audiențele îl acordă diferitelor surse. De asemenea, studiul DNR se concentrează pe sursele de venit din mass-media și pe trendurile globale în plata pentru știri și în utilizarea metodelor de blocare a reclamelor.
Raportul, la nivel global, arată o utilizare în scădere a rețelei de socializare Facebook, cu implicații pentru traficul site-urilor de știri. De asemenea, există o problemă majoră legată de încrederea în jurnalism, scăzută la nivel global. Publicul percepe o dependență prea mare a redacțiilor de sursele de presiune politice și economice.
Profesorul Raluca Radu, FJSC, UB, raportor pentru România în Digital News Report, a declarat:
Din eșantionul global, românii s-au declarat a fi printre cei mai interesați de identificarea știrilor false (60%). În fiecare săptămână, utilizatorul obișnuit folosește în medie 6-10 surse de știri, care includ online, televiziunea, radioul și presa tipărită, simultan. Evoluțiile politice au menținut viu interesul pentru informație și opinie în 2017 și 2018, iar creșterea accesului la internet (+10% față de anul trecut) crează posibilitatea atragerii unor noi publicuri către informație și opinie de calitate.
Îngrijorarea față de fenomenul știrilor false este mare, dar audiențele digitale înțeleg că este o temă exploatată politic, în multe dintre țările cuprinse în studiu. În plus, studiul arată că independența mass-media este subminată de modele de afaceri nereușite, mai ales în țările cu public mai sărac și venituri din publicitate insuficiente.
Profesorul Mihai Coman, decanul FJSC, UB, remarcă:
Între multele date reprezentative și stimulatoare în plan științific, aș reține doar un fapt subliniat în cazul României: ”the lack of loyalty to specific brands”. Consumatorii de media digitală nu sunt captivi ai unei media sau ai unei instituții, ei sunt consumatori activi, care caută și verifică informațiile. Altfel spus, noile media nu generează pasivitate, ci dinamism și strategii noi de utilizare.
PROPORȚIA PERSOANELOR CARE DECLARĂ CĂ AU ÎNCREDERE ÎN ȘTIRI DIN FIECARE SURSĂ – România
Încredere în știrile din căutări
45%
32%
Încredere în știrile din social media
Încredere în știri,în general
Încredere în știrile pe care le folosesc
42%(+3)
Locul 20 din 37 de țări
48%
Q6_2018_1/2/3/4. Indicați în ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații. Cred că în mare parte a timpului pot avea încredere în „majoritatea știrilor”/ „știrile pe care le consum”/ „știrile din social media”/ „știrile din motoarele de căutare”. Baza : Eșantion total din România = 2048.
Încredere în știrile din social media
32%
Despre Digital News Report
Studiul (http://www.digitalnewsreport.org/) este coordonat de Reuters Institute de la Universitatea din Oxford și compară consumul de media în mai multe țări, de la Japonia la Statele Unite ale Americii. Anul acesta, România a fost inclusă pentru a doua oară consecutiv, alături de alte 36 de țări de pe cinci continente.
Despre Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
FJSC este prima facultate de jurnalism înființată după 1989, fiind recunoscută pe plan național şi internațional drept un spațiu al formării profesionale, pentru domeniul științe ale comunicării, la cele mai înalte standarde. Universitatea din București este prima universitate din țară, din punctul de vedere al formării și al cercetării la nivel academic, așa cum indică exercițiile de clasificare instituțională ale Ministerului Educației.
Raluca Radu – Raportor pentru România
Directorul Departamentului de Jurnalism din Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Interesele sale de cercetare și predare sunt centrate pe economia mass-media și deontologia comunicării publice.
Facebook este utilizat mai puțin pentru știri.
Discuțiile și dezbaterile se mută în rețele și aplicații de mesagerie mai noi
Utilizarea rețelelor de socializare (social media) pentru știri a început să scadă în mai multe țări cheie – după ani de creștere continuă, conform celei de-a șaptea ediții anuale a Digital News Report de la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford. Raportul, bazat pe un sondaj online YouGov efectuat pe 74.000 de persoane din 37 de țări, arată că o mare parte din scădere este cauzată de algoritmul diferit al Facebook. De asemenea, utilizatorii sunt îngrijorați cu privire la confidențialitate, la natura toxică a dezbaterilor de pe platformă și la găsirea unei modalități de a diferenția eficient între știri reale și cele „false”. Raportul arată că doar 23% au încredere în știrile pe care le găsesc în social media, comparat cu 34% încredere în știrile găsite prin intermediul motoarelor de căutare, 44% au încredere în știri în general, și 51% au încredere în sursele pe care le consultă în mod uzual.
Raportul oferă și vești bune pentru organizațiile de știri care încearcă să construiască relații directe cu consumatorii și se concentrează din nou pe jurnalism de calitate. Numărul de persoane care plătesc pentru știri online este în creștere în numeroase țări, notificările pe email sau mobil ajută la creșterea loialității, iar noile modele de business care se bazează pe abonamente sau donații încep să crească în popularitate în rândul publicului.
PROPORȚIA PERSOANELOR CARE DECLARĂ CĂ AU ÎNCREDERE ÎN ȘTIRI DIN FIECARE SURSĂ
TOATE ȚĂRILE
Q6_2018_1/2/3/4. Indicați în ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații. Cred că în mare parte a timpului pot avea încredere în „majoritatea știrilor”/ „știrile pe care le consum”/ „știrile din social media”/ „știrile din motoarele de căutare”. Baza : Eșantion total în toate țările = 74194.
Mai multe despre declinul Facebook pentru știri și mutarea către mesagerie
În timp ce utilizarea generală a Facebook rămâne ridicată și stabilă, numărul persoanelor care îl folosesc pentru știri este în scădere în majoritatea țărilor. Consumul de știri via Facebook a scăzut cu 9 procente în Statele Unite, comparat cu 2017, și cu 20 de procente în cazul tinerilor. În același timp, se poate observa o creștere a utilizării pentru știri a platformelor alternative precum WhatsApp, Instagram și Snapchat – mai ales la tineri. Utilizarea WhatsApp pentru știri s-a triplat, în medie, ajungând în patru ani la 15%, dar tinde să fie mult mai mare în țări precum Malaezia (54%) și Turcia (30%), unde poate fi periculos să îți exprimi opiniile politice pe rețele mai deschise.
PROPORȚIA DE UTILIZARE PENTRU ȘTIRI A FIECĂREI REȚELE SOCIALE ÎN ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ (2014-18)
ȚĂRI SELECTATE
Q12B. Pe care dintre următoarele le-ați folosit pentru a căuta, citi, privi, distribui sau discuta știri în ultima săptămână ? Baza : Eșantion total în țările selectate : Notă : În 2015-18, cele 12 țări incluse în studiu sunt Marea Britanie, Statele Unite, Germania, Franța, Spania, Italia, Irlanda, Danemarca, Finlanda, Japonia, Australia, Brazilia. În 2014 nu s-au făcut studii în Australia sau Irlanda.
Schimbările aduse algoritmului Facebook au avut în mod clar un rol major, întrucât compania dă prioritate interacțiunilor cu familia și prietenii și încearcă să limiteze impactul „fake” news. Dar probele din focus grup sugerează de asemenea câteva schimbări în comportamentul consumatorilor.
Am renunțat mult la Facebook de când s-a schimbat tot peisajul politic în ultimii ani fiindcă mi se pare că toată lumea are o părere. (F, 30-45, focus grup Marea Britanie)
Respondenții discută adesea despre faptul că găsesc știri pe Facebook (sau Twitter), dar pe care le postează apoi într-un grup pe WhatsApp pentru a le discuta cu un grup mai mic de prieteni apropiați. Raportul a dus la următoarea declarație din partea lui Nic Newman :
Vedem că mulți se reorientează către spații private, mai personale, precum aplicațiile de mesagerie, pentru a distribui și discuta știri. Acest lucru le dă mai mult control asupra locului și modului în care interacționează, dar poate de asemenea duce la dezbateri publice și distribuire a știrilor mai fragmentate și mai opace.
Îngrijorările despre dezinformare se răspândesc în întreaga lume
Peste jumătate dintre cei chestionați (54%) declară că sunt preocupați dacă știrile sunt reale sau false pe internet. Procentul este cel mai mare în țări ca: Brazilia (85%), Spania (69%) și în Statele Unite ale Americii (64%), unde situațiile politice polarizate sunt combinate cu un consum mare de social media. Cel mai mic procent este în Germania (37%) și în Olanda (30%), unde alegerile recente au fost netulburate de îngrijorările legate de știrile false.
Majoritatea respondenților cred că redacțiile (75%) și platformele de socializare (71%) au cea mai mare responsabilitate în a regla problema știrilor false sau nesigure. Asta pentru că o mare parte a știrilor despre care se plâng că ar fi părtinitoare sau inexacte au ca sursă mai degrabă redacțiile clasice (media de tip mainstream), și sunt mai puțin știri inventate sau distribuite de puterile străine. Dar apetitul pentru a susține o posibilă intervenție a Guvernului împotriva dezinformării diferă foarte mult. Suportul din Europa (60%) și Asia (63%) contrastează cu reticența din Statele Unite, unde doar 4 din 10 (41%) cred că Guvernul ar trebui să facă mai mult.
PROPORȚIA CELOR CARE SPUN CĂ SUNT PREOCUPAȚI DE CEEA CE ESTE REAL ȘI FALS PE INTERNET CÂND VINE VORBA DE ȘTIRI
Q_FAKE_NEWS_1. Vă rugăm indicați dacă sunteți de acord cu următoarea afirmație. În privința știrilor false, sunt îngrijorat de cee ace este real și ceea ce este fals pe internet. Baza: eșantionul total pentru fiecare piață.
Profesorul Rasmus Kleis Nielsen, unul dintre editorii raportului și Directorul de Cercetare de la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului declară:
Mulți dețin în mod clar platformele majore ale companiilor responsabile pentru problemele despre dezinformare, dar și mai mulți văd publisherii responsabili pentru știrile care nu sunt de încredere. Întreaga discuție în jurul dezinformării este despre media digitală, dar utilizarea frecventă a periculosului și înșelătorului termen “fake news” rezonează cu o criză îndelungată de încredere, unde o mare parte a publicului nu poate avea încredere în ştiri, în special în ţările cu o politică foarte polarizată şi unde multe instituţii mass-media sunt vulnerabile la influenţele politice sau economice.
Modelele de afaceri continuă să evolueze
Raportul din acest an descrie un peisaj complex pentru publisherii care vor să construiască un venit durabil din online. Ţările nordice au înregistrat creșteri semnificative ale numărului plătitorilor pentru ştiri online, Norvegia ajungând la 30% (+4), Suedia 26% (+6) şi Finlanda 18% (+4), Toate aceste ţări au un număr mic de publisheri, iar majoritatea dintre ei care folosesc o varietate de strategii de plată. În schimb, pieţele mai complexe şi mai fragmentate ale Europei au înregistrat creşteri mici ale numărului de abonamente, în ciuda eforturilor crescute de a percepe un tarif în schimbul conţinutului online.
Creşterea semnificativă de anul trecut a abonamentelor digitale din Statele Unite ale Americii (aşa numitul Trump Bump) s-a menţinut, în timp ce donaţiile şi membrii pe bază de donaţie apar ca o strategie viabilă în Spania, Marea Britanie şi în Statele Unite. Aceste plăţi sunt strâns legate de opţiunea politică (stânga) şi vin în mod disproporţionat de la tineri. The Guardian este una dintre publicaţiile care au atras sute de mii de donaţii şi studiul arată că un sfert dintre ei ar putea fi pregătiţi să plătească în viitor dacă publisherii nu sunt în măsură să acopere costurile în alte moduri (vezi graficul).
Q7a. Ați plătit pentru conținut de știri ONLINE, sau ați accesat un serviciu de știri ONLINE în ultimul an ? (poate fi vorba despre un abonament digital, de un abonament combinat publicație online & tipărită, sau de plata unică pentru un articol, pentru o aplicație sau pentru o ediție online). Baza : Totalul eșanționului 2014-2018 din fiecare piață.
Raportul relevă, de asemenea, faptul că mai mult de două treimi dintre respondenți (68%) nu sunt conștienți de problemele financiare ale industriei media sau cred că majoritatea organizațiilor de știri fac profit din știrile digitale. Cei care știu că majoritatea ziarelor digitale sunt în pierdere sunt mai dispuși să plătească pentru un abonament la o publicație de știri sau să doneze bani.
Profesorul Rasmus Kleis Nielsen spune:
Verdictul este clar: oamenii consideră că merită să plătească pentru unele știri, dar nu pentru cele mai multe. Acum provocarea pentru editori este să se asigure că jurnalismul pe care îl produc este cu adevărat diferit, relevant și valoros și apoi să îl promoveze eficient pentru a convinge oamenii să doneze sau să subscrie.
Alte informații-cheie din raportul din acest an
Pentru prima dată raportul măsoară și analizează impactul alfabetizării media. S-a constatat că cei cu grad de educație mai mare preferă ziarele cunoscute în detrimentul televiziunii și folosesc social media în consumul de știri în mod diferit față de restul populației. Aceștia sunt, de asemenea, mai precauți cu privire la posibile intervenții ale guvernelor în contracararea dezinformării.
În multe țări, raportul constată accelerarea declinului anual al audienței pentru știrile televizate și în special pentru buletinele de știri de la ore fixe. Aceste tendințe afectează mulți radiodifuzori publici care se străduiesc să atragă publicul online și, în particular, să-i atragă pe tineri.
Podcasturile devin din ce în ce mai populare în întreaga lume datorită conținutului mai bun și a modului mai ușor de distribuire. Ele sunt utilizate aproape de două ori mai mult în Statele Unite ale Americii (33%) decât în Marea Britanie (18%). Tinerii sunt mult mai predispuși să folosească podcasturi decât să asculte emisiuni radio.
Asistenții digitali activați prin voce, cum ar fi Amazon Echo și Google Home, continuă să crească rapid, deschizând noi oportunități pentru știrile audio. Utilizarea acestora s-a dublat în Statele Unite ale Americii, Germania și Marea Britanie, iar aproximativ jumătate dintre cei care au astfel de dispozitive le folosesc pentru știri și informații.
Consumatorii rămân reticenți în a viziona știri video în cadrul site-urilor de profil. Peste jumătate din vizionări se întâmplă în medii terțe cum ar fi Facebook și YouTube. Americanii și europenii ar dori să vadă mai puține știri video online. Asiaticii vor să vadă mai multe astfel de știri.
18% accesează în mod regulat e-mailurile legate de știri, iar 16% folosesc notificările mobile săptămânal. În unele țări, utilizatorii încep să se plângă că sunt bombardați cu prea multe mesaje, în timp ce 37% dintre cei care nu primesc notificări și alerte spun că nimic nu îi va încuraja să facă acest lucru.
Încrederea în bradurile jurnalitice
În timp ce Facebook încearcă să încorporeze în algoritmii săi indici ai încrederii în branduri, pe baza unor sondaje, raportul dezvăluie, pentru prima dată, rezultate pentru brandurile de știri de top în fiecare din cele 37 de țări, folosind metodologii similare. Sondajul arată că brandurile cu tradiţie în difuzare sau cu o veche moştenire tind să fie cele mai de încredere – sugerând că ziarele populare și brandurile cu origini digitale ar putea obţine o vizibilitate mai redusă în mediile sociale în viitor, la fel ca brandurile cu un conținut extrem sau partizan. În Statele Unite vedem că știrile televiziunilor locale sunt cele mai de încredere, cu un scor mediu de peste șase din zece (6,5), iar Breitbart este cel mai puţin de încredere (3,69). Cu toate acestea, pentru cei care folosesc în mod regulat Breitbart, scorul de încredere sare la 6,96 din 10 puncte, ceea ce reflectă baza sa de utilizatori extrem de partizani. Încrederea este, de asemenea, puternic afectată de afilierea politică. În Marea Britanie, difuzorul public BBC are cele mai bune note, în timp ce ziarele populare și brandurile cu origini digitale înregistrează cel mai scăzut scor.
Q6_2018. Cât de multă încredere ați acorda informațiilor distribuite de următoarele branduri? Folosiți scala de mai jos, în care 0 înseamnă ‘nu este deloc de încredere’ iar 10 înseamnă ‘încredere completă’.
Baza: Eșantion total / toți cei care au folosit brandul în ultima săptămână. Notă: Persoanele care au indicat că nu au auzit de un anumit brand au fost excluse. Baza variază pentru utilizatorii fiecărui brand, dar în fiecare caz a fost de peste 50 de persoane.
METODOLOGIE
Toate datele, mai puțin cele notate ca atare, sunt colectate de YouGov Plc. Studiul a fost realizat în 37 de țări: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Belgia, Olanda, Elveția, Austria, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Polonia, Croația, România, Bulgaria, Grecia, Turcia*, Coreea de Sud, Japonia, Hong Kong, Malaezia, Taiwan, Singapore, Australia, Canada, Brazilia*, Argentina, Chile și Mexic*.
Numărul total de respondenți a fost de 74.194 de adulți, aproximativ 2000 pentru fiecare țară. Studiul a fost realizat între finalul lunii ianuarie și începutul lunii februarie 2018.
Chestionarele au fost aplicate online, iar eșantioanele sunt realizate luând în considerare vârsta, sexul și regiunea de proveniență, pentru a reflecta corect totalul populației. Eșantioanele sunt reprezentative pentru populația cu acces la internet, iar repondenții au fost verificați pentru a se asigura faptul că au consumat știri online în luna premergătoare aplicării chestionarului.
*Vă rugăm să luați în considerare faptul că în Brazilia, Turcia și Mexic s-a folosit o reprezentare pentru populația urbană mai degrabă decât pentru cea națională. Ca atare, procentul zonelor cu acces la internet este posibil să fie mai mare decât cel național, ceea ce trebuie avut în vedere atunci când interpretați rezultatele.
Focus-grupurile au fost realizate de Kantar Research în februarie 2018 în Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania și Brazilia. Participanții aveau un interes mediu spre crescut pentru știri și erau utilizatori regulați ai rețelelor de socializare și aplicațiilor de mesagerie. Grupurile au fost împărțite în fiecare țară în funcție de vârstă, 20-29 și 30-45.
CONTACT:
Pentru mai multe informații, solicitări de interviuri sau copii ale raportului, în general, vă rugăm să o contactați pe Caroline Lees, caroline.lees@politics.ox.ac.uk tel: 01865 611098; 07779 422497 @risj_oxford #DNR18
În ceea ce privește România, vă rugăm să o contactați pe Raluca Radu, raluca.radu@fjsc.ro, telefon 0740.188.762.
MAI MULTE INFORMAȚII DESPRE RAPORTUL DIN 2018
Întreaga cercetare și raportul pot fi găsite pe site-ul dedicat (www.digitalnewsreport.org) începând cu 14 iunie. Acolo găsiți prezentări, tabele, informații brute și o descriere a metodologiei, împreună cu întregul chestionar.
Acesta este cel de-al șaptelea raport anual, dintr-o serie care își propune să înregistreze tranziția industriei de media către un viitor digital și multi-platformă.
Sponsorii raportului din acest an includ Google, BBC News, Ofcom, Edelman UK, Broadcasting Authority of Ireland (BAI), Media Industry Research Foundation of Finland, Fritt Ord Foundation din Norvegia, Dutch Media Authority (CvdM), Korea Press Foundation, precum și partenerii academici de la Hans Bredow Institute, Universitatea din Hamburg, Universitatea din Navarra, Universitatea din Canberra și Le Centre d’études sur les médias, Université Laval în Canada și Roskilde University din Danemarca. Responsabilitatea integrală pentru analiza, interpretarea și concluziile raportului aparțin autorilor și editorilor acestui studiu.
Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului
Fundația Thomson Reuters este fondatoarea Institutului Reuters, găzduit de departamentul de politică și relații internaționale de la Universitatea din Oxford. Institutul a fost lansat în noiembrie 2006 și s-a dezvoltat din programul de burse Reuters început la Oxford acum 35 de ani. Institutul, un centru internațional de cercetare în studiul comparativ al jurnalismului, încearcă să ofere o perspectivă globală și să reprezinte un spațiu de discuție pentru cercetători din discipline variate, care să interacționeze cu jurnaliștii din toată lumea. Mai multe informații pe site-ul http://reutersinstitute.politics.ox.ac.uk/.
Nic Newman – Autor principal și co-editor
Jurnalist și strateg digital care a jucat un rol cheie în construirea serviciilor de internet oferite de BBC vreme de mai bine de 10 ani. Nic ocupă în prezent funcția de Research Associate la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford și este consultant în media digitală.
Richard Fletcher – Autor
Este un cercetător la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, specializat pe analiza de date și pe cercetare cantitativă și interesat, în primul rând, de tendințele globale în consumul digital de știri.
Antonis Kalogeropoulos – Autor
Este un cercetător la Institutul Reuters pentru Studierea Jurnalismului, iar interesele sale de cercetare includ comunicarea politică, jurnalismul și cercetarea audienței.
David Levy – Co-editor
Director al Institutului Reuters, Fellow al Green Templeton College și un expert în politici publice și reglementare mass-media. A fost, în trecut, la BBC, producător de știri și actualități, reporter, editor și, mai târziu, Controller of Public Policy.
Rasmus Kleis Nielsen – Co-editor
Director de cercetare al Institutului Reuters, Profesor de Comunicare Politică al Universității din Oxford și redactor-șef al International Journal of Press/Politics. Activitatea lui pune accentul pe schimbările din jurnalism, din comunicarea politică și rolul tehnologiilor digitale în ambele domenii.
Despre YouGov
YouGov este o agenție internațională de cercetare de piață, un pionier în cercetarea de piață prin online. YouGov are un panel global de 5 milioane de persoane, inclusiv 1 milion de persoane în Marea Britanie, reprezentând toate categoriile de vârstă, toate grupurile socio-economice, și orice alt tip de date demografice relevante.
