Războiul comercial între Statele Unite şi China escaladează rapid, în numai câteva zile cele două mari economii ale lumii anunţând creşteri reciproce de taxe vamale în valoare de zeci de miliarde de dolari la sute de produse. Potrivit China Daily, administraţia Trump a anunţat vineri că va majora cu 25% tarifele vamale la sute de produse, ceea ce înseamnă plăţi suplimentare în valoare de 50 de miliarde de dolari. Donald Trump a motivat că a luat această decizie – cităm – „în lumina furturilor chinezeşti de proprietate intelectuală şi de tehnologie şi a practicilor comerciale incorecte ale Chinei”. În scurt timp, Beijingul a anunţat că va lua o măsură similară, din 6 iulie, scrie publicaţia chineză. „Decizia de vineri este cea mai recentă încercare a lui Trump de a distruge ceea ce el numeşte practici incorecte ale principalilor parteneri comerciali. El s-a lansat deja într-un conflict comercial cu Canada, Mexic şi Uniunea Europeană. Acestea au protestat şi au răspuns când Trump a impus creşteri de taxe vamale pentru oţel şi aluminiu. Luate împreună, toate aceste războaie comerciale şi ameninţarea unor noi bariere consolidează spectrul dezastrului asupra unei economii americane sănătoase cu care preşedintele se laudă mereu”, comentează China Daily.
După 27 de ani de dispute, Grecia şi Macedonia au semnat un acord istoric pentru schimbarea numelui fostei republici iugoslave în Republica Macedonia de Nord. „Grecia şi FRI Macedonia au scris istorie la Lacul Prespa”, titrează publicaţia elenă Efimerida Ton Syntakton. Premierii celor două ţări au vorbit despre „Un prim pas curajos spre viitor” iar trimisul special al ONU, Matthew Nimetz, care şi-a asumat timp de mai bine de două decenii medierea în dosarul macedonean, consideră că acordul „este just şi poate fi aplicat ca un model pentru regiune şi pentru întreaga lume”. La Libre Belgique aminteşte că „Din 1991, Atena se opune ca vecinul său să se numească Macedonia, pentru că ea are propria provincie nordică cu același nume, care a fost leagănul imperiului lui Alexandru cel Mare, o sursă de mândrie pentru grecii de astăzi”. În urma semnării acordului, „Skopje speră să obțină o dată pentru începerea negocierilor de aderare la UE la summitul european de la sfârșitul lui iunie și o invitație de a se alătură NATO la jumătatea lui iulie”, mai scrie La Libre Belgique. Iau Euronews aminteşte că acordul a avut parte şi de critici importante. În Grecia, au fost organizate proteste iar guvernul Tsipras s-a confruntat cu o moţiune de cenzură în timp ce la Skopje, preşedintele Ivanov a declarat că nu va ratifica acordul şi a subliniat că o posibilă viitoare aderare a Macedoniei la Uniunea Europeană şi la NATO nu este un motiv suficient pentru a semna ceea ce el a numit „un acord atât de prost”.
Criza refugiaţilor continuă să se afle în atenţia presei internaţionale, care reţine faptul că cele peste 600 de persoane aflate pe vasul Aquarius au ajuns în Spania. „Odisea de peste o săptămână a vasului cu migranţi Aquarius s-a încheiat în sfârşit”, scrie The Telegraph şi aminteşte că după ce Italia a refuzat să îi primească pe refugiaţi, Spania a intervenit şi a oferit găzduire. Premierul de la Madrid a afirmat că „Spania a acceptat să îi primească pe refugiaţi ca un gest politic pentru a obliga Europa să adopte o politică comună la o problemă comună”. Alte două vase sub pavilion olandez care transportă refugiaţi din Libia aşteaptă să acosteze în Italia însă ministrul de Interne de la Roma a avertizat că nici acestea nu vor primi permisiunea, mai scrie The Telegraph. Pe de altă parte, preşedintele francez Emmanuel Macron, citat de Le Point, a atras atenţia că “Europei i-au lipsit eficacitatea și solidaritatea” în criza refugiaţilor. Într-o conferinţă de presă comună cu premierul italian, el a adăugat că „Pe aceste teme nu poate exista un răspuns național”. Preşedintele Macron a cerut ”o schimbare radicală de paradigmă” într-o problemă care „amenință s-o doboare pe Angela Merkel”, mai scrie Le Point. „Merkel face față unei fronde guvernamentale legate de politica ei migratorie, considerată prea laxă de către latura conservatoare a familiei sale politice. Ea riscă să vadă destrămându-se coaliția sa guvernamentală, dacă ministrul ei de Interne perseverează în hotărârea de a-i respinge la frontieră pe solicitanții de azil fără acte și pe cei care vin în Germania, chiar dacă au fost înregistrați de o altă țară în baza de date a UE”, comentează publicaţia franceză citată.
În Statele Unite a avut loc un nou incident în care un atacator înarmat a deschis focul asupra mulţimii. În New Jersey, cel puţin 20 de persoane au fost rănite la un festival de artă de un atacator care a fost ucis ulterior de forţele de securitate, scrie The Wall Street Journal. Cel puţin 1.000 de persoane se aflau în zonă la momentul atacului. The Mirror aminteşte că în 2018 s-au înregistrat în Statele Unite 129 de incidente în care atacatorul a deschis focul asupra mulţimii.
Schimbând registrul, presa reţine că a fost dat startul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale anticipate din Turcia, din 24 iunie. Ziarul Sözcü aminteşte că de ieri, candidaţii îşi pot face campania electorală la radio şi televiziune iar mâine se încheie votul în diasporă. Duminică are loc primul tur al alegerilor iar cel de al doilea este programat pentru 8 iulie. „Deşi mulţi spun că vor vota împotriva lui Erdogan, pe fondul reprimării drepturilor civile, al unei economii în suferinţă şi al unor mutări politice externe ostile, puţin cred totuşi că preşedintele îşi va pierde funcţia”, scrie USA Today. „Probabil că Erdogan nu va aduna cele 51% din voturi necesare pentru a deveni preşedinte din primul tur şi atunci opoziţia are şansa de a se alinia în spatele unei alternative. O opoziţie unită are de asemenea o şansă bună să recâştige parlamentul, creând un posibil control asupra puterii lui Erdogan”, mai notează USA Today.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
