THE NEW YORK TIMES: Procurorul român care s-a luat la luptă cu corupția adânc înrădăcinată a fost revocat

Președintele României a demis-o luni pe șefa organului anticorupție al țării, precizând că o decizia judecătorească nu i-a dat de ales. Măsura, deși anticipată de mult timp, stârnește îngrijorări cu privire la independența procurorilor într-o țară clasată printre cele mai corupte din Europa.

Partidul Social Democrat (PSD) aflat la guvernare și aliații săi urmăreau de multă vreme destituirea șefei anticorupție, Laura Codruța Kovesi, în vreme ce președintele Klaus Iohannis este un susținător ferm al lupei anticorupție din țară. Însă el a fost supus la o presiune din ce în ce mai mare pentru a o revoca pe dna Kovesi, începând din februarie, când ministrul justiției a recomandat demiterea ei, acuzând-o, între altele, de depășirea atribuțiilor sale și de afectarea imaginii României în străinătate.

La sfârșitul lui mai Curtea Constituțională a hotărât că dl Iohannis, a cărui funcție are puteri modeste, nu avea dreptul să respingă inițiativa ministrului justiției și că el este obligat s-o concedieze pe dna Kovesi. Chiar și așa, el a amânat luarea unei decizii aproape o lună și jumătate.

PSD a anunțat vineri că va discuta luni ideea suspendării din funcție a dlui Iohannis pentru refuzul lui de a acționa, lucru care cel mai probabil i-a forțat mâna.

„Într-un stat guvernat de domnia legii, deciziile Curții Constituționale trebuie respectate”, a declarat Mădălina Dobrovolschi, o purtătoare de cuvânt a președintelui, anunțând decizia.

România, care a aderat la UE în 2007, se luptă de multă vreme cu corupția adânc înrădăcinată, însă în ultimii ani țara a luat măsuri pentru limitarea corupției la nivel înalt, câștigând sprijinul populației și laude de la Bruxelles. De când dna Kovesi a devenit șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în 2013, instituția a inculpat cu succes mii de funcționari guvernamentali, parlamentari și afaceriști de seamă.

Guvernul s-a confruntat cu proteste de masă din cauza tentativelor sale de a suprima campania anticorupție, însă dna Kovesi a fost un paratrăsnet pentru aceia care afirmă că acțiunile au ajuns prea departe, inclusiv interceptările telefonice cu mandat judecătoresc. Luna trecută PSD și aliații lui au strâns peste 100.000 de oameni în capitală pentru a-și exprima susținerea pentru guvern și pentru a-i critica pe aceia pe care ei îi etichetează drept stat paralel, între care, la loc de seamă, se află și dna Kovesi.

Prin faptul că a revocat-o, dl Iohannis, fost șef al Partidului Național Liberal din opoziție, e probabil să-și dezamăgească mulți susținători, precum și pe aliații occidentali ai României.

Dna Kovesi declarase nu mai târziu de vineri că nu va demisiona, în ciuda presiunilor politice. Decizia președintelui a lăsat-o fără această opțiune.

„Președintele a făcut tot ce-i stă în puteri pentru a împiedica schimbarea [șefei DNA – n.trad.]”, a declarat Sergiu Miscoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. El afirmă că președintele a luat decizia corectă pentru a evita văduvirea de legitimitate a sistemului de guvernare și favorizarea unor noi crize.

Totuși, acest lucru este improbabil să-i împace pe mulți dintre simpatizanții lui.

„Iohannis încă mai trebuie să-i convingă că poziția lui este unica poziție rezonabilă”, a afirmat dl Miscoiu. „Acest lucru se poate face doar prin a încerca să se impună un succesor care se află pe exact aceeași linie cu Kovesi. Un procuror obișnuit, sever, preferabil mai puțin cunoscut, cu un bun istoric al condamnărilor și fără vreo vulnerabilitate majoră. Nu este ușor de găsit, dar există câțiva.”

Într-un interviu acordat luna trecută în biroul ei, dna Kovesi declara pentru The New York Times că, dacă independența procurorilor va dispărea, „cum pare că se întâmplă acum, munca nu devine mai dificilă”, devine imposibilă.

La o conferință de presă ținută după anunțul revocării ei, dna Kovesi le-a mulțumit colegilor ei și a declarat că va părăsi DNA, dar va rămâne procuror. „Ceea ce am reușit noi să demonstrăm este faptul că instituțiile publice românești lucrează legal și că, da, corupția poate fi învinsă”, a adăugat ea. „Episodul de astăzi nu este o înfrângere.”

Decizia președintelui vine într-un moment crucial pentru statul de drept din România. Pe 21 iunie Liviu Dragnea, influentul lider al PSD și președinte al camerei inferioare a parlamentului, a fost găsit vinovat de abuz în serviciu pentru că intervenise pentru menținerea a două angajate ale partidului său, care nu prestau nici un fel de muncă pentru stat, pe statul de plată public, din 2006 până în 2013, pe vremea când era șef de consiliu local.

Instanța l-a condamnat pe dl Dragnea la trei ani și șase luni de închisoare, deși este de așteptat ca el să atace verdictul în apel. Dl Dragnea mai primise anterior o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală.

Săptămâna trecută parlamentul a adoptat în fugă modificări la codul penal prin care a schimbat legile privind abuzul în serviciu. Dl Iohannis a declarat că va contesta legile la Curtea Constituțională.

Conform legislației [modificate], procurorii vor trebui să probeze că inculpații au comis abuz în serviciu spre propriul beneficiu ori spre beneficiul unei rude apropiate. Orice dosar vizând o sumă mai mică de echivalentul a 475 de dolari, salariul minim lunar, va fi și el exceptat de la procedurile penale, pedepsele maxime pentru abuz în serviciu vor fi reduse de la șapte la cinci ani, iar condamnații cu vârstă mai mare de 60 de ani nu vor executa decât o treime din pedeapsă.

Țara a trecut în februarie 2017 prin cele mai mari proteste din ultimul sfert de secol, după ce guvernul adoptase o ordonanță de urgență care submina legislația anticorupție. Guvernul a bătut în retragere la acea dată, însă protestele au devenit ceva regulat, în condițiile în care guvernul continuă să preseze pentru diluarea legilor anticorupție și a independenței instanțelor și procurorilor.

În declarația ei, dna Dobrovolschi a adăugat: „În România, lupta anticorupție nu trebuie să fie diminuată ori blocată în vreun fel. Din contră, ea trebuie să continue.”

THE NEW YORK TIMES (SUA), 9 iulie 2018 – Articol de Kit Gillet

Traducere: Andrei Suba