Negocierile privind separarea Marii Britanii de Uniunea Europeană par să avanseze mult mai greu decât se estima iniţial iar oficialii de la Bruxelles îndeamnă celelalte 27 de state membre „să-şi intensifice pregătirea pentru un eşec al negocierilor”, scrie Le Figaro. Comisia Europeană „a publicat un text care invită statele membre şi actorii lor privaţi să-şi intensifice pregătirile luând în calcul toate scenariile, subliniind că dacă acordul de retragere nu este ratificat înainte de 30 martie 2019, nu va exista o perioadă de tranziţie, iar reglementările UE vor înceta să se aplice în Regatul Unit”, mai arată publicaţia franceză. The Guardian explică detaliat ce înseamnă lipsa unui acord, arătând că „Uniunea Europeană va trebui să aplice la frontierele sale cu Marea Britanie prevederile şi tarifele vamale ca în cazul unui terţ stat. Transportul între Marea Britanie şi Uniunea Europeană va fi puternic afectat. Vămile, controalele sanitare la frontiere vor înregistra întârzieri, la fel ca transporturile rutiere şi portuare”. Le Point notează că după Brexit, lactatele ar putea deveni produse de lux în Marea Britanie şi reia un raport realizat de London School of Economics care avertizează că dependenţa Marii Britanii de produsele lactate importate „înseamnă că orice perturbare a lanțului de aprovizionare va avea un impact uriaş”. Rămânând în actualitatea politică europeană, La Libre Belgique aminteşte că Spania a decis retragerea mandatelor de arestare internaţionale emise pe numele ex-preşedintelui catalan Carles Puigdemont şi ale altor cinci lideri independentişti care au fugit în străinătate. „Această retragere vine după decizia de acum o săptămână a justiţiei germane de a nu autoriza extrădarea dlui Puigdemont în Spania pentru capătul de acuzare de deturnare de fonduri”, aminteşte La Libre Belgique. Despre justiţia europeană scrie şi publicaţia greacă To Vima, potrivit căreia Comisia Europeană trimite Grecia, România şi Irlanda în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru că nu au transpus în practică directivele privind combaterea spălării banilor. Comisarul pentru Justiţie a declarat că spălarea banilor şi finanţarea terorismului afectează UE în ansamblul ei. Noile norme au ca scop asigurarea unui nivel sporit de garanții pentru fluxurile financiare provenite din țări terțe cu risc ridicat, mai arată To Vima. Presa internaţională reţine şi faptul că Parlamentul israelian a adoptat un proiect de lege care defineşte Israelul drept „statul-naţiune al poporului evreu”. „Legea statului-naţiune devine cea de a 14-a lege fundamentală a Israelului după ce a trecut de plenul Knesset-ului cu 62 de voturi pentru, 55 împotrivă şi două abţineri”, scrie Jerusalem Post. „Documentul ancorează în lege emblema statală ‘candelabrul menorah’, Ierusalimul drept capitala Israelului, sărbătorile naţionale şi dreptul tuturor locuitorilor din Israel de a-şi păstra moştenirea indiferent de religie şi naţionalitate”, mai scrie Jerusalem Post. Le Figaro comentează că „Măsura cea mai controversată a proiectului de lege, crearea de noi localităţi rezervate exclusiv evreilor, a fost totuşi amendată după un val de critici”. „Acest text stabileşte totodată că ebraica devine singura limbă oficială din Israel. Nicio lege nefiind votată pe această temă de la crearea statului Israel în 1948, ebraica şi araba erau, până acum, amândouă considerate limbi cvasi-oficiale, utilizate în toate documentele de stat”, mai comentează publicaţia franceză. Pe de altă parte, şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, citată de Reuters, s-a declarat îngrijorată că noua lege ar putea complica rezolvarea conflictului israeliano-palestinian. „Am fost foarte clari când vine vorba de soluţia două state, credem că este singura cale înainte iar orice pas care ar complica sau ar împiedica această soluţie să devină realitate trebuie evitat”, a afirmat şefa diplomaţiei europene. Pe fundalul unor relaţii deja încordate între Washington şi Ankara, SUA încearcă să convingă Turcia să nu cumpere din Rusia sisteme de apărare aeriană S-400 şi să se reorienteze spre sistemele americane Patriot. Potrivit ziarului turc Hürriyet, preşedintele companiei Raytheon, care produce sistemele Patriot, a spus că decizia Turciei de a cumpăra rachete ruseşti este „doar una politică”, motivând că rachetele americane sunt superioare celor ruseşti. Publicaţia din Turcia aminteşte că SUA au refuzat iniţial să livreze sisteme Patriot Ankarei şi au avertizat că pot exista efecte secundare neplăcutet. Un element suplimentar de tensiune pe axa Washington – Ankara este procesul şi detenţia pe care le are de înfruntat în Turcia pastorul american Andrew Craig Brunson, judecat pe motiv că ar fi sprijinit două organizaţii teroriste şi ar fi fost implicat în tentativa de puci din 2016. Portalul de ştiri Habertürk aminteşte că pastorul Brunson trăieşte de 22 de ani în oraşul Izmir şi că preşedintele Donald Trump i-a cerut omologului său din Turcia să îl elibereze – cităm – „pe acest minunat tată şi soţ creştin, care nu a făcut nimic greşit”. Urmărind în continuare situaţia din Turcia după ridicarea stării excepţionale, Le Monde aminteşte că decizia a venit la mai puțin de o lună după victoria preşedintelui Erdoğan la alegerile cruciale care i-au conferit noi atribuţii, cum ar fi posibilitatea de a emite decrete cu valoare de lege în multe domenii. „Anunțarea încheierii stării de urgență nu a liniştit opoziția, care acuză guvernul că dorește să-i extindă efectele printr-un proiect de lege anti-terorism, prezentat săptămâna aceasta în parlament”, comentează Le Monde. (Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)/fmatei
RADOR – 19 iulie 2018
