Discursul lui Orbán Viktor la Tuşnad vizează campania electorală pentru alegerile europarlamentare

La Băile Tuşnad, a avut săptămâna trecută loc cea de-a 29-a Universitate de Vară şi Tabără Studenţească organizată de Fundaţia Pro Minoritate din Ungaria şi de Consiliul Tineretului Maghiar din România (MIT). Această tabără s-a organizat pentru prima dată în anul 1990 la Băile Bálványos, însă mai târziu – din cauza infrastructurii precare din Bálványos – a fost mutată la Băile Tuşnad (motiv pentru care i se mai spune şi „Tusványos”)

Și anul acesta, cel mai aşteptat eveniment politic l-a reprezentat discursul premierului maghiar, Orbán Viktor, care a avut loc sâmbătă. Este cunoscut faptul că politicianul foloseşte tabăra de la Tuşnad pentru lansarea unor teze a căror susţinere, într-un cadru oficial, ar fi cel puţin neobişnuită. Să ne amintim că în anul 1999 Orbán Viktor (şi pe vremea aceea prim-ministru al Ungariei) a declarat că Ungaria susţine dorinţa maghiarilor din România de a avea autonomie, dar „autonomia nu este staţia finală a obiectivelor noastre”. Tot atunci a afirmat că, dacă din punct de vedere economic România va intra în declin, atunci Ungaria va ajuta ca cel puţin o parte a ţării să prospere. În urmă cu patru ani ne-a vorbit pentru prima dată despre modelul de „stat iliberal (neliberal n.r.)” care ar reprezenta o soluţie pentru mai multe probleme contemporane.

Faţă de aşteptările susținătorilor şi adversarilor prim-ministrului maghiar, discursul de anul acesta nu a conţinut noutăţi semnificative, ci a constituit mai mult o sinteză a campaniei electorale interne a Ungariei, pe care Orbán a considerat că trebuie s-o împărtășească şi simpatizanţilor săi din Transilvania. Discursul a conținut trei subiecte principale: promovarea creştin-democraţiei; critica dură a conducerii Uniunii Europene, pentru că nu a reuşit să oprească fenomenul imigraţiei și anunţarea unei „purificări” în politica culturală maghiară (despre acest ultim subiect Rador va publica în curând un amplu articol).

În ceea ce priveşte primul subiect, în accepţiunea premierului creştin democraţia ar reprezenta o antiteză a liberalismului. El consideră că valoarea ideologiei conservatoare, creştin democrată constă în negarea valorilor liberalismului. În opinia sa liberalismul încearcă să decreştinizeze Europa şi distruge ideea de familie. Salvarea constă în consolidarea statului, respingerea multiculturalismului şi corectitudinii politice. Aceasta este politica guvernului maghiar, despre care a afirmat că a creat „o epocă” în istoria ţării şi  are o viziune pentru acest curs politic pe un orizont de timp cel puţin până în anul 2030.

Referitor la imigraţie, Orbán a declarat că aceasta va constitui principala miză a alegerilor europarlamentare din anul viitor. A acuzat partidele liberale că „vor să schimbe populaţia Europei”, că neagă rădăcinele creştine ale continentului. Și-a liniştit însă auditoriul, spunând că Ţinutul Secuiesc va fi creştin chiar şi atunci când toată Europa va fi islamică. Premierul nu a considerat necesar să-și argumenteze această ipoteză. A mai vorbit despre declinul civilizaţiei occidentale. Conform opiniei sale, conducătorii Europei de azi sunt incapabili, pentru că nu au putut să protejeze continentul de imigraţie. A spus însă că zilele acestor conducători sunt numărate. Mai sunt 300 de zile până la alegerile europarlamentare, când generaţia celor din ’68 va putea fi schimbată de cei din ’90 (adică generația sa), de aceea a subliniat că trebuie să-și concentreze toate eforturile asupra acestor alegeri.

Vorbind despre politica externă, acesta a apreciat că preşedintele american şi-a respectat promisiunile. Noua politică externă a SUA se bazează pe acorduri bilaterale (şi nu pe cele globale n. r.). Dezvoltarea Chinei continuă, iar ruşii sunt aproape să găsească o soluție pentru transportul gazelor prin ocolirea Ucrainei. Potrivit convingerilor lui Orbán, Uniunea Europeană duce o „politică primitivă” faţă de Rusia. Sancţiunile economice nu sunt eficiente. Nu este pentru prima dată când premierul a fost critic la adresa sancţiunilor economice aplicate Moscovei, însă de fiecare dată în Consiliul European a votat în favoarea acestora.

Al treilea subiect se referea la schimbări în politica culturală maghiară. În presa guvernamentală apar deja de câteva săptămâni materiale potrivit cărora scriitorii maghiari iconici sunt de fapt nişte decadenţi, iar activitatea acestora este nocivă pentru fibra naţiunii. Ministrul resurselor umane Kásler Miklós (cel care are în subordine instituţiile culturale) a declarat recent că „există o literatură nedorită”. Se pare că premierul maghiar este nemulţumit de performanţa intelectualităţii de dreapta, de aceea a susţinut că este nevoie de o cotitură în politica culturală. A anunţat că din luna septembrie a acestui an vor avea loc schimbări majore în acest domeniu.

Prim-ministrul maghiar a avut şi o scurtă referire la centenarul care se sărbătoreşte anul acesta în România: „În urmă cu o sută de ani, România a intrat în epoca modernă. (…) Înţelegem că, din punctul lor de vedere, este un moment festiv, dar să înţeleagă şi ei că pentru noi nu e un moment festiv”, a afirmat, Viktor Orban, adăugând că „de o sută de ani România modernă nu ştie ce să facă cu cei peste un milion de maghiari care trăiesc aici”.

Székely Ervin

RADOR – 30 iulie