Războaiele economice declanşate de Donald Trump, Europa sfâşiată de Brexit şi de criza migraţiei, dar şi pericolele unor noi conflicte în Orientul Mijlociu ţin capul de afiş al presei internaţionale.
Războiul comercial SUA-China este amorsat, scrie Washington Post, care atenţionează că Donald Trump are în vedere dublarea tarifelor pentru produsele chinezeşti, de la 10% cât anunţase iniţial la 25%. „Discuţiile din interiorul staff-ului ar putea fi un semn că Trump încearcă să intensifice presiunea în relaţiile economice cu Beijingul, chiar dacă ar putea creşte astfel semnificativ costurile unor produse de pe piaţa americană. Totuşi nu a fost luată o decizie finală, iar surse din interiorul administraţiei, citate de Washington Post, dau asigurări că ameninţările sunt destinate mai curând aducerii preşedintelui Xi Jinping la masa negocierilor decât schimbării politicii comerciale a SUA. Aceeaşi strategie pare a fi adoptată şi de China: publicaţia South China Morning Post crede că Beijingul testează sentimentele americane în privinţa războiului comercial înainte de a plănui următoarea mişcare. Consilierii guvernului chinez afirmă că Beijingul îşi dublează eforturile de a înţelege mai bine intenţiile lui Trump şi explorează potenţialul de a redemara negocierile. “În comparaţie cu cea mai mare putere a lumii, putem părea inadecvaţi în anumite aspecte. Dar avem propria noastră strategie pe termen lung”, dau asigurări oficiali chinezi citaţi de cotidianul din Hong Kong. Tot un război economic anunţă şi ultimele schimburi de replici dintre Donald Trump şi autorităţile iraniene. Cotidianul economic Les Echos scrie că „Economia iraniană este zdruncinată de perspectiva unei reinstituiri a sancţiunilor americane”, şi descrie creşterile de preţuri la produsele alimentare şi instabilitatea cursului de schimb al monedei naţionale, rialul, o ilustrare perfectă a neliniştii mediului de afaceri iranian. Toţi aceşti factori au dus la relansarea confruntărilor politice în sânul regimului, mai exact între Hassan Rohani şi aripa dură a regimului, notează Les Echos, amintind de scrisoarea deschisă a Gărzilor Revoluţiei care solicită preşedintelui, pe un ton neobişnuit de dur, stoparea inflaţiei. Pentru FINANCIAL TIMES, retorica preşedintelui american la adresa Iranului constituie o distragere de la un pericol mai evident. În ciuda întregii gălăgii belicoase, un conflict direct între SUA și Iran care să ducă la un război pe față pare totuși improbabil. De fapt, pericolul este în altă parte: Imediat după ce Trump a retras SUA din tratatul nuclear, în mai, Israelul și Iranul s-au implicat în schimburi semnificative de focuri peste granița siriană, într-o primă confruntare directă. Acesta este pericolul clar și prezent din Orientul Mijlociu: un nou conflict regional izvorât din vârtejul războiului civil sirian şi nu mesajele histrionice lansate pe Twitter de președintele american, subliniază Financial Times.
În ceea ce priveşte actualitatea de pe Bătrânul Continent, lungul drum către Brexit continuă. Noul şef al diplomaţiei britanice, Jeremy Hunt, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu riscul unui „divorţ furtunos” de Uniunea Europeană, notează LA LIBRE BELGIQUE. Un eşec cu ruperea brutală a punţilor comerciale cu UE la sfârşitul lui martie 2019 ar avea „un impact profund asupra relaţiilor dintre Marea Britanie şi ţările UE timp de o generaţie”, a estimat oficialul britanic. De la Londra, THE GUARDIAN anunţă că Theresa May îşi întrerupe vacanţa ca să discute despre Brexit cu preşedintele francez Emmanuel Macron. Premierul caută să-l convingă pe liderul francez să se arate mai înţelegător faţă de propunerile Regatului Unit pe tema Brexitului. Guvernul francez nu a respins întru totul ultimul plan de Brexit al Regatului Unit, deşi se presupune că Macron se numără printre liderii europeni care şi-au exprimat îndoiala cu privire la punerea lui în aplicare.
Cotidianul polonez RZECZPOSPOLITA publică un comentariu intitulat „Planul iliberal pentru Europa”, în care analizează perspectiva apropiatelor alegeri pentru Parlamentul European. „Premierul ungar Viktor Orban, care exercită puterea în urma alegerilor câștigate deja pentru a treia oară la rând, știe bine că retorica antiimigrație duce la creșterea popularități sale în Ungaria şi este tot mai convins că din outsider european va deveni trendsetter. Și nu doar în Europa Centrală și de Est, ci și în Occident, de exemplu în Germania, unde câștigă în popularitate Alternativa pentru Germania, iar CSU se deplasează tot mai mult pe o poziție antiimigrație. Aceeaşi situaţie şi în Austria, al cărei premier, Sebastian Kurz, în problemele migrației se situează pe aceleaşi poziţii ca Orban, sau în Italia, unde Matteo Salvini joacă dur cartea antiimigraţie. Chiar dacă stilul lui Orban nu place tuturor din grupul PPE, deocamdată nimeni nu se gândește serios să-l excludă”, îşi încheie analiza cotidianul polonez. Pe aceeşi temă, LE MONDE avertizează în legătură cu îngrijorătoarea creştere a rasismului în Italia: „Un climat din ce în ce mai nesănătos se instalează în Peninsulă. De la începutul lunii iunie au fost dezvăluite mai mult de zece fapte în care italieni au atacat persoane străine sau considerate străine, provocând o vie emoţie în mass media. Principalul responsabil pare a fi Matteo Salvini, Liderul Ligii (extrema dreaptă), vicepremier şi ministru de interne. Lunga sa carieră politică este ilustrată de o serie de declaraţii xenofobe şi de atacuri la adresa imigranţilor. Această stigmatizare sistematică întreţine un climat în care extremiştii se simt „autorizaţi” să treacă la acţiune. În tot acest timp, Uniunea Europeană, incapabilă să adopte o poziţie comună şi umanistă faţă de migranţi, se comportă ca o spectatoare mută – conchide Le Monde.
Ruxandra Lambru, RADOR
