Revista presei internaţionale – 16 august 2018

Sancţiuni şi conflicte, chiar dacă doar la nivel declarativ, pot crea tensiuni la nivel global, iar presa internaţională doreşte să evidenţieze acest pericol.

Din acest punct de vedere, în prim-plan se află acum patru ţări: Statele Unite, Rusia, Turcia şi Iranul, fiecare cu orgoliile sale, dar şi cu interesele sale.

„Rezervele în dolari americani şi-ai pierdut credibilitatea, iar multe ţări au ajuns să înţeleagă că manipulările prin intermediul ‘bancnotei verzi’ devin o armă tot mai periculoasă pentru ele”. Declaraţia aparţine ministrului turc de finanţe, Berat Albayrak, care, potrivit cotidianului turc „Sabah”, „a pledat pentru promovarea monedelor naţionale în schimburile comerciale”. În plus, „un decret prezidenţial apărut ieri a impus taxe suplimentare importurilor de produse americane, printre acestea numărându-se orezul, tutunul, maşinile, alcoolul, cărbunele şi cosmeticele”, după cum anunţă ziarul turc „Hürriyet”. Şi tot din „Hürriyet” mai aflăm că „maşinile s-au scumpit cu 120%, băuturile alcoolice cu 140%, iar preţul unei simple frunze de tutun a crescut cu 60%”. Pe de altă parte, cotidianul american „The Wall Street Journal” afirmă că, „în privinţa Turciei, Trump a transformat războiul dintr-unul comercial într-unul financiar”. „Majorând taxele asupra importurilor turceşti de oţel şi aluminiu, Trump nu a făcut decât să toarne gaz peste foc”, subliniază ziarul. „Este doar un exemplu ce demonstrează cum SUA sau alte ţări transformă finanţele în armă, destabilizând astfel economia mondială”, avertizează acelaşi ziar.

Rămânem în continuare în Turcia, unde o undă de lumină pare să vină dinspre Germania. „Erdoğan a vorbit la telefon cu Merkel”, anunţă ziarul turcesc „Yeni Şafak”. Şi alte veşti mai bune tot pe marginea acestui eveniment, din ziarul american „The Washington Post”: „În urma convorbirii, cei doi lideri au convenit să-şi menţină vizitele şi contactele la nivel înalt, promiţând totodată să întărească cooperarea”.

Dar, ajungând în Germania, nu putem să nu pomenim un eveniment deocamdată unic în Europa, dacă nu chiar în lume: „Ieri, guvernul german a adoptat o lege care legalizează un ‘al treilea gen’ pe certificatele de naştere”, anunţă cotidianul francez „Le Monde”. „Aşadar, în afară de genul masculin sau feminin, pe certificat va putea apărea cuvântul ‘diferit'”, mai precizează ziarul. „Nimeni nu trebuie să fie discriminat din cauza identităţii sale sexuale”, a declarat ministrul german al justiţiei, Katarina Barley, citată de ziarul german „Frankfurter Allgemeine”.

Sunt însă şi politicieni care stârnesc controverse poate chiar prin simpla lor apariţie. Acesta e cazul Marinei Le Pen, preşedinte partidului francez de extremă dreaptă Frontul Naţional. În Portugalia, urmează să aibă loc un aşa-zis Web Summit, la care printre vorbitori urma să se numere şi dna Le Pen. Publicaţia portugheză „Observador” anunţă însă că, „în urma unor proteste, organizatorul evenimentului, Paddy Cosgrave, a hotărât să retragă invitaţia preşedintei Frontului Naţional”. După cum reiese dintr-o relatare a ziarului portughez „Diário de Notícias”, dl Cosgrave a declarat: „Îmi este clar acum că trebuie să anulez invitaţia dnei Le Pen”. Potrivit revistei franceze „Paris Match”, blocul stângii portugheze, aliat al Partidului Socialist, de guvernământ, şi-ar fi motivat protestul afirmând că „declaraţiile Marinei Le Pen incită la ură, la xenofobie şi la rasism”. O altă publicaţie franceză, „Sud-Ouest”, relatează că, „potrivit socialiştilor portughezi, venirea dnei Le Pen este intolerabilă, pentru că fascismul nu poate lua cuvântul”.

Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR