Rador: Blocaj după alegerile din Suedia

În urma alegerilor din Suedia, coaliţia de stânga a obținut doar cu 0,3% mai mult din sufragii faţă de uniunea partidelor conservatoare, ceea ce înseamnă că aceștia vor dispune de unul sau doi deputaţi mai mult în viitorul parlament suedez.

După prelucrarea a 99,8% din voturi (ceea ce reprezintă 6000 de secţii de votare din totalul de 6004) coaliţia de stânga care guvernează şi în prezent țara, a primit 40,6% din sufragii,  iar coaliţia de dreapta moderată a obţinut 40,3%. Pe al treilea loc s-a situat formaţiunea antiimigraţionistă numită Democraţii Suedezi (SD), totalizând 17,6% din voturi. Blocul de stânga format din Partidul Social Democrat Suedez (SAP), Partidul Verde (Miljöpartiet de gröna) şi Partidul de Stânga (Vänsterpartiet) vor putea trimite împreună 144 de deputaţi în noul parlament. Coaliţia partidelor de dreapta moderată, cunoscută sub denumirea de Uniune formată din Partidul Moderat de orientare conservatoare (MSP), Partidul Centru (CP), Partidul Creştin Democrat (CDP) şi formaţiunea Liberalii au obţinut 142 sau 143 de locuri în legislativ. Creşterea cea mai spectaculoasă a avut-o SD care a obținut cu 5% mai mult din voturi față de ultimele alegeri parlamentare. Preşedintele partidului, Jimmie Ǻkesson – deşi se aştepta la 20% din voturi – a declarat că SD este câştigătoarea alegerilor. „Am obţinut o imensă influenţă în ceea ce priveşte ce o să se întâmple în Suedia în următoarele săptămâni, luni şi ani.” – a declarat Ǻkesson – citat de ediţia electronică de limba engleză a publicaţiei suedeze The Local. Preşedintele SD i-a oferit candidatului la funcţia de prim-ministru al coaliţiei Uniune, Ulf Kristersson să formeze o coaliţie de guvernare, însă acesta din urmă l-a refuzat spunând că „Am vorbit clar în toată campania electorală. Uniunea nu o să guverneze alături de SD şi nu discută cu aceștia formarea guvernului.” – scrie ediţia electronică a ziarului britanic Express.

Totodată Kristersson a solicitat demisia guvernului condus de Stefan Löfven. „Atât a fost pentru acest guvern” – spunea liderul coaliţiei de dreapta. Premierul Löfven a respins propunerea politicianului de opoziţie. Acesta a afirmat că fiecare partid cinstit trebuie să aştepte rezultatele finale ale alegerilor.

La aceste alegeri au intrat în cursă 6300 de candidaţi pentru cele 349 de locuri din parlamentul suedez, 20 de locuri în consiliile judeţene şi 290 de locuri în consiliile locale. Rezultatele finale vor fi anunţate miercuri.

Chiar dacă a obţinut cele mai multe voturi, coaliţia de stânga a putut contabiliza cea mai slabă performanţă a sa din toate timpurile. Suedia – care este considerată un bastion al toleranţei şi al deschiderii – asemeni multor ţări europene, se transformă. Social-democraţii se află într-o situaţie dificilă. Singuri, aceștia nu dețin majoritatea absolută în parlament şi nici nu pot încheia alianţe de guvernare. Astfel, cel mai probabil vor fi nevoiţi să formeze un guvern minoritar care însă va fi la mâna celor din Uniune (sau, ceea ce ar fi şi mai rău pentru ei, la cheremul SD-ului). Situaţia seamănă oarecum cu cea creată în Germania după alegerile din septembrie de anul trecut. Atunci situaţia a fost deblocată abia după şase luni, prin formarea unei mari coaliţii (aşa numitul GroKo).

Referitor la aceste alegeri, jurnalistul Gergely Tamás, care trăieşte de mai mult de treizeci de ani la Stockholm a acordat un interviu în exclusivitate pentru Rador: „Ne aflăm într-o situaţie de blocaj. Până în prezent populaţia a votat pentru blocuri politice. Există un bloc de stânga şi un bloc numit de dreapta, dar în realitate civică. Aceste două blocuri au obţinut la aceste alegeri acelaşi rezultat. Până la urmă suedezii rezidenţi în străinătate vor decide cine este câştigătorul alegerilor. Acest lucru se va întâmpla miercuri, iar până atunci nu ştim nimic. Cert este că premierul vrea să rămână prim ministru nu doar pe durata perioadei de interimat, dar şi după aceea. Având în vedere însă că pentru a forma guvernul este nevoie de majoritate, coaliţia de stânga speră că două partide mai mici din Uniunea de dreapta se vor alătura guvernului. De partea cealaltă însă, preşedintele Partidului Moderat doreşte de asemenea să fie prim-ministru şi s-ar putea să fie. Însă nici Uniunea nu deține mai mult de 40%, aşa că ar putea să guverneze doar împreună cu SD. Dar aici apare o problemă. De SD toată lumea se teme. Ei sunt antiimigraţionişti, au un trecut care îi trage în jos, la origini a fost un partid nazist, dar în prezent au depăşit acea politică.” Referitor la întrebarea, dacă în Suedia este posibilă realizarea unei mari coaliţii între stânga şi dreapta moderată, Gergely Tamás a declarat: „În ultimele săptămâni tot mai mulţi au afirmat că de aşa ceva ar fi nevoie. Acest lucru însă este foarte dificil, pentru că sunt contradicţii foarte mari între cele două partide mari (Social-democraţii şi Partidul Moderat). Kristersson de fiecare dată a spus răspicat că acest guvern trebuie să plece. Cifrele însă spun altceva: Partidul Social Democrat a obţinut 28%, iar moderaţii doar 19%, deci într-un guvern de coaliţie tot SAP ar trebui să dea prim-ministrul ţării.” Întrebat fiind în ce măsură întărirea SD intră într-un trend european de creştere a influenţei partidelor populiste şi radicale de dreapta, analistul a afirmat: „Opinia mea este că SD nu este un partid populist. Aceștia au concepţii despre cum ar trebui gestionat fenomenul imigraţiei. Ei doresc ca imigranţii să rămână în ţările vecine ţărilor de baştină şi pentru acest lucru sunt dispuşi să le plătească acelor state care îi primesc pe refugiaţi. Pe de altă parte, doresc să se ocupe de integrarea acelor refugiaţi care se găsesc în Suedia. Ei au fost primii care au tras semnalul de alarmă, că o bună parte dintre imigranţi nu se integrează în societate. Tezele lor au fost preluate de cele două partide mari. Deci eu nu ştiu dacă putem să îi numim populişti pe cei din SD, de aceea nu cred că rezultatele bune obţinute de aceștia ar avea vreo legătură cu un trend european. Cred mai degrabă că este o situaţie specifică suedeză.”

Székely Ervin, Rador