Printre temele prezente în presa internaţională regăsim şi summitul Celor trei mări care se desfăşoară la Bucureşti.
„Trump exprimă sprijinul Statelor Unite pentru conferinţa de afaceri est-europeană”, titrează New York Times, cu menţiunea că preşedintele american „i-a scris preşedintelui român Klaus Iohannis înaintea summitului Inițiativei Celor Trei Mări, afirmând că aceasta ar putea extinde infrastructura, conexiunile de afaceri, ar putea consolida securitatea energetică și ar putea reduce barierele comerciale”. „Statele Unite, Uniunea Europeană şi China concurează pentru influenţă în Europa de Est”, conchide Washington Post, remarcând că „Occidentul nu este singurul actor major în regiune”. Ca o confirmare, ziarul din capitala americană notează că „premierul român Viorica Dăncilă s-a întâlnit cu o oficialitate de vârf a Chinei, spunând că România vrea să exporte mai mult în China şi să atragă mai multe investiţii de acolo”. Şi de altfel, „summitul de la Bucureşti are loc la două luni după ce premierul chinez Li Keqiang s-a întâlnit cu liderii central- şi est-europeni în capitala bulgară Sofia, în cadrul celui de-al şaptelea summit ’16+1′, cu ţările care aspiră la investiţii chineze susţinute de stat”, punctează Washington Post. Publicaţia croată Jutarnji Vijesti relevă că „în ultimii ani s-a purtat o intensă luptă diplomatică pentru ca Iniţiativa celor Trei Mări să revină sub umbrela UE, fără ca acest lucru să determine America să se retragă”. Şi „se pare că acest lucru a reuşit, deoarece SUA sunt reprezentate (la Bucureşti) de către Rick Perry, secretarul de stat pentru energie, or este bine cunoscut faptul că interconectarea energetică din estul Europei şi reducerea dependenţei de Rusia reprezintă unul din postulatele politicii Washingtonului pentru acest spaţiu (mai ales de când SUA au devenit şi furnizor de energie)”, evidenţiază cotidianul croat.
Competiţia pentru influenţă în Europa de Est este ilustrată şi de vizita pe care o întrerpinde la Skopje secretarul american al Apărării şi care constituie o altă temă de interes pentru presa străină. „Atac al SUA şi NATO împotriva Moscovei pe tema referendumului care va avea loc în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”, titrează ziarul grec Kathimerini, citându-l pe şeful Pentagonului care acuză Rusia de încercare de imixtiune în referendumul la care se propune ca numele ţării din sud-estul Europei să devină „Macedonia de Nord”. Vizita secretarului american al apărării la Skopje este remarcată şi de ziarul rus Kommersant, care notează că un vot pozitiv la referendum „va permite încetarea conflictului cu Grecia, care consideră că numele ar implica revendicări teritoriale ale Macedoniei asupra provinciei elene cu acelaşi nume”, şi astfel va deschide calea pentru intrarea Macedoniei în structurile nord-atlantice. „În Balcani, Rusia şi Occidentul sunt angajate într-o bătălie din epoca dezinformării”, conchide New York Times.
Ziarele străine ţin sub observaţie şi pregătirile Londrei pentru ieşirea din UE. Citată de The Guardian, şefa FMI avertizează că asupra Marii Britanii planează riscul unei recesiuni în cazul în care nu se va ajunge la un acord între Londra şi Bruxelles. Dar The Times relevă că „UE se pregăteşte în secret să accepte crearea unei frontiere irlandeze permisive, după Brexit, ceea ce amplifică perspectivele ca premierul Theresa May să convină un acord, până la sfârşitul anului”. Iar Financial Times estimează că „liderii UE cred că un acord cu prmierul britanic este posibil, dar se tem că acesta nu va fi ratificat în Regatul Unit”.
Dacă liderii europeni se vor înţelege până la urmă cu autorităţile de la Londra nu este încă sigur, dar presa străină ne informează că deocamdată preşedinţii Turciei şi Rusiei s-au înţeles asupra unui acord care va duce la crearea unei zone demilitarizate în localitatea siriană Idlib. „Va fi înfiinţată o zonă demilitarizată de 15-20 km şi din 15 octombrie vor fi retrase armele grele din Siria”, a declarat preşedintele Putin după întâlnire, iar liderul turc Erdogan a precizat că „opoziţia va rămâne unde se află”, informează cotidianul Haberturk. Şi în fine, The Guardian reţine că „premierul pakistanez Imran Khan promite să le acorde cetăţenia celor 1,5 milioane de refugiaţi afgani” aflaţi în ţară, afirmând că lipsa documentelor oficiale îi împinge pe mulţi din aceşti oameni spre piaţa neagră a muncii sau spre delincvenţă.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
