Meteorologii din Statele Unite au avertizat că uraganul Michael, considerat drept cel mai puternic în ultima sută de ani în unele regiuni sud-estice, a crescut în intensitate, anunţă ABC News şi The Washington Times. Preşedintele american Donald Trump a declarat stare de urgenţă, pentru deblocarea de mijloace materiale suplimentare şi de fonduri federale, detaliază Courrier International. Uraganul Michael a dus şi la scăderea producţiei de petrol a SUA în Golful Mexic, titrează Financial Times. Peste o treime din producţia din zonă a fost oprită ca măsură de precauţie.
Forţa uraganelor şi a valurilor de caniculă care afectează zone din ce în ce mai mari par să reprezinte noua normalitate, din cauza schimbărilor climatice, crede Newsweek. În acelaşi timp, într-un nou raport elaborat de Grupul Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice (IPCC), climatologii avertizează că lumea trebuie să ia măsuri fără precedent şi să facă transformări rapide în domenii precum energia, industria şi infrastructura, cu scopul de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius, acum apropiindu-se vertiginos de 3 grade, peste limita de 2 grade a Acordului de la Paris, detaliază The New York Times. Menţinerea încălzirii globale la un nivel inferior a 5 grade va fi greu de realizat, dar nu imposibil, opinează RaiNews. Ducând analiza mai departe, Organizaţia Mondială a Sănătăţii prognozează că preţul plătit de sănătate pentru schimbările climatice este estimat între două şi patru miliarde de dolari pe an, până în 2030, reţine Newsweek.
Într-un raport emis înaintea unei întâlniri cu Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional a avertizat asupra unui risc major ca economia globală să sufere un nou şoc extins, scrie presa internaţională. SUA şi Uniunea European riscă şocuri negative în economie, titrează EUObserver, reluând atenţionările FMI. Franţa şi Germania ar putea fi cel mai grav afectate de o încetinire globală a ritmului de creştere, din cauza protecţionismului american, precum şi a noilor dispute comeciale, completează publicaţia europeană. Războiul comercial al lui Donald Trump cu Beijingul şi cu Europa trage în jos creşterea globală în acest an şi va avea reverberaţii şi în 2019, subliniază The Guardian. O primă măsură de evitare a unei noi crize ar fi normalizarea politicilor monetare, într-o lume mult prea îndatorată, crede Financial Times.
Guvernul austriac şi-a exprimat rezervele cu privire la conţinutul Pactului ONU pentru migraţie, care prevede întărirea cooperării internaţionale în faţa fenomenului devenit mondial, notează Le Figaro. Pactul, considerat un prim document oficial vizând gestionarea migraţiei, care ar trebui aprobat oficial în decembrie, suscită critici din partea ţărilor europene ostile imigranţilor, ca Ungaria sau Polonia, iar Washingtonul s-a retras la finele anului 2017 de la elaborarea actului, aminteşte ziarul francez. Ungaria speră că Austria şi Polonia nu vor aproba Pactul global al ONU privind migraţia, ci se vor alătura poziţiilor Budapestei şi Washingtonului, menţionează Tass. 17 din cei 58 de refugiaţi salvaţi din Marea Mediterană în septembrie de vasul umanitar al organizaţiei Medici fără Frontiere şi SOS Méditerranée, au ajuns în Franţa, anunţă Le Monde, şi precizează că Franţa a decis să le acorde azil.
La Erevan, în Armenia, începe Summit-ul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, OIF, anunţă Courrier International. Vorbiţi franceza? Da, răspund aproape 300 de milioane de persoane din lume, potrivit raportului Observatorului limbii franceze al OIF, ceea ce face ca franceza să fie a cincea cea mai vorbită limbă de pe planetă, şi poate a doua, până în 2050, dacă e să se dea crezare proiecţiilor demografice, notează Courrier International. Franţa înţelege azi că francofonia nu mai este un apanaj al său, ci un formidabil instrument împărtăşit, mai ales în slujba educaţiei, economiei şi culturii. Cifrele arată o netă creştere a vorbitorilor limbii lui Molière în lume, cu 30 de milioane mai mulţi acum decât în 2014, subliniază Le Figaro. Este a doua limbă străină învăţată în Uniunea Europeană şi în ţările latino-americane, după engleză, a treia limbă a afacerilor şi comerţului, a patra limbă pe Internet, iar potrivit scenariilor privind numărul de francofoni în 2070, aceştia ar putea fi între 477 şi 747 de milioane, scrie ziarul francez.
Cristina Zaharia, RADOR
