Doi din liderii lumii sunt în atenţia presei internaţionale. Pe de o parte, preşedintele Trump aflat în plină campanie electorală pentru alegerile de la mijlocul mandatului prezidenţial. Iar pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel, care şi-a anunţat retragerea în 2021 de pe scena politică.
„Trump a spus că va emite o ordonanţă guvernamentală prin care va anula dreptul automat la cetăţenie al persoanelor născute pe teritoriul american, care este garantat de Constituţie”, relatează New York Times. Wall Street Journal subliniază că, potrivit opiniei unei majorităţi a experţilor în domeniul juridic, „o astfel de iniţiativă ar fi neconstituţională”. „Aceasta ar fi cea mai agresivă măsură adoptată de un preşedinte ales, care s-a angajat să aibă o atitudine intransigentă faţă de imigraţie, temă asupra căreia Trump a revenit înaintea alegerilor care vor avea loc săptămâna viitoare”, remarcă Washington Post. În plus, „SUA vor trimite 5.200 de militari suplimentari la graniţa cu Mexicul”, pentru a opri caravana migranţilor plecaţi din state central-americane într-un exod calificat de liderul de la Casa Albă drept „o invazie”, mai citim în Washington Post. Şi în timp ce Donald Trump este în plină ofensivă electorală, în Europa, Angela Merkel, şubrezită de ultimele alegeri, îşi pregăteşte o „ieşire demnă din scenă”, după cum apreciază Financial Times. Concluzia este împărtăşită de cotidianul german Handelsblatt, într-un articol intitulat „Demnitatea şi inteligenţa Angelei Merkel”. Ziarul german argumentează că „acum nimeni din partidul ei nu se mai poate plânge de Merkel şi în schimb, atât aliaţii cât şi duşmanii ei vor fi ocupaţi să se submineze reciproc, până când se va afla clar cine îi va succeda”, iar ea se va putea concentra asupra funcţiei de cancelar. Totuşi, Die Welt consideră că „planul lui Merkel de a-şi lua un lung adio nu va funcţiona”. Iar Die Zeit opinează că Angela Merkel, „fie că va mai rămâne doar câteva luni în funcţie, fie doi ani, va fi un cancelar fără autoritate”. Ceea ce nu este deloc o veste bună nici pentru Uniunea Europeană, mai ales acum când „naţionalismul autoritarist se întăreşte şi se răspândeşte o politică a grosolăniei, de la Budapesta, la Varşovia şi de la Viena la Roma”, punctează Die Zeit. Din Belgia, cotidianul Le Vif atenţionează că „decizia Angelei Merkel de a se retrage treptat de pe scena politică va slăbi axa franco-germană şi riscă să paralizeze UE, confruntată cu ascensiunea populismului antieuropean”. Iar The Guardian conchide că „Plecarea lui Merkel va fi o pierdere pentru Europa în aceste vremuri de cumpănă”.
Iată însă că după câte se pare ne luăm adio nu doar de la lideri politici, ci şi de la „păsări, peşti, mamifere, amfibieni şi reptile”, conform celui mai recent raport al WWF. Citat de Liberation, studiul întocmit de Societatea zoologică din Londra relevă că „în ultimii 44 de ani, de pe planeta noastră au dispărut 60% din vertebrate”, iar responsabilitatea acestei situaţii revine „activităţilor umane şi consecinţelor lor, de la agricultura intensivă, degradarea solurilor, exploatarea excesivă, la dereglările climatice sau poluarea cu plastic”. În plus, dispariţia acestor animale ar putea însemna totodată regândirea modului nostru de viaţă, remarcă Le Monde, cu menţiunea că „pierderea biodiversităţii în combinaţie cu schimbarea climatică sunt totodată cauze majore ale destabilizării unor regiuni precum Sahel şi Orientul Mijlociu şi pot avea consecinţe asupra stabilităţii şi securităţii mondiale”. De altfel, conform mai multor experţi, schimbarea climatică este cea care a declanşat şi exodul migranţilor din America latină, după cum scrie The Guardian. Căci „deşi violenţa şi sărăcia sunt invocate drept motive ale acestui val de migraţie, specialiştii spun că schimbarea climatică îi sileşte pe fermieri să-şi abandoneze terenurile, iar acest fenomen se va agrava probabil”, atenţionează The Guardian.
Adriana Buzoianu, RADOR
