Presa europeană îşi concentrează atenţia asupra Bruxelles-ului, ca şi asupra unor teme preocupante pentru blocul comunitar. Comisia Europeană reliefează că proiectul de buget italian pentru 2019 conţine „neconformităţi deosebit de serioase” în privinţa regulilor fiscale, scrie Financial Times. „Executivul UE a făcut primul pas spre disciplinarea unui stat membru, în acest caz Italia, pentru încălcarea regulilor fiscale” ale blocului, iar „procedura îndelungată s-ar putea solda cu amenzi” şi ar fi o premieră în istoria uniunii, punctează EUobserver. Iată şi reacţia părţii italiene: „guvernul intenţionează să furnizeze informaţii detaliate despre obiectivele şi parametrii conţinuţi în legea bugetului, fără să facă însă nicio modificare”, informează Corriere della Sera. În acelaşi timp, executivul de la Bruxelles „dă undă verde Greciei pentru buget, dar cartonaş galben pentru reforme”, după cum remarcă ziarul elen Naftemporiki, cu menţiunea că „aprobarea bugetului permite ca de la 1 ianuarie să se renunţe la tăieri suplimentare din pensii şi să se aplice aşa-numitele măsuri pozitive propuse de guvernul grec”. În cadrul evaluării de la Bruxelles, propunerile de buget ale Ungariei şi României au fost criticate, Comisia „îngrijorându-se în special de evoluţia deficitului lor public”, relatează Le Figaro.
Bruxelles-ul este de asemenea locul de desfăşurare al ultimelor pregătiri în vederea summitului dedicat ieşirii Marii Britanii din uniune, o altă temă de mare interes pentru presa străină. Cancelarul german ameninţă să nu participe la summitul de duminică „dacă negocierile nu vor fi finalizate” în timp util, notează The Guardian. „Se pare că Germania este frustrată de încercările continue ale Franţei, Danemarcei, Olandei şi Belgiei de a introduce noi garanţii concrete privind accesul în apele britanice pentru pescuit, drept condiţie pentru acordul comercial”, precizează ziarul londonez. Dar mai este vorba şi de Spania, care „cere drept de veto asupra statutului teritoriului britanic Gibraltar”, stânca din extremitatea sudică a Andaluziei considerată colonie britanică de Naţiunile Unite, „paradis fiscal” de Madrid care o revendică istoric şi teritoriu de peste mări de Londra, explică Le Monde. Şi în plus, evidenţiază cotidianul madrilen El Pais, şi partea britanică va avea unele solicitări, în special „recunoaşterea faptului că Regatul Unit nu va fi niciodată tratat ca o ţară terţă” şi că „va beneficia de acces privilegiat la politica de securitate şi la o parte a noii politici europene de apărare”. Oricum, înainte de a pleca spre Bruxelles, Theresa May i-a avertizat pe propriii parlamentari că „riscă să nu mai fie niciun Brexit” dacă nu vor sprijini acordul ei, „pe fondul afirmaţiilor că Parlamentul va împiedica ieşirea Regatului Unit din UE”, relatează The Telegraph.
Din capitala americană, Washington Post scrie despre o altă temă generatoare de preocupări în Uniunea Europeană. Sub titlul „Demersuri ale Poloniei în vederea reinstalării în funcţie a judecătorilor pensionaţi de la Curtea Supremă”, jurnalul din capitala americană informează că la „o lună după ce principala instanţă a Uniunii Europene a ordonat Poloniei să suspende imediat legea care micşora vârsta de pensionare pentru judecătorii Curţii Supreme, silind astfel aproximativ 20 dintre ei să se retragă”, Varşovia a reacţionat. „Iniţiativa legislativă de miercuri marchează unul dintre primii paşi importanţi făcuţi de Polonia pentru a răspunde cerinţelor UE”, punctează Washington Post. Iar un alt ziar american, New York Times, notează că la finalul întâlnirii cu oficiali de la Bruxelles, „Guvernul României a acceptat să susțină reformele pentru restructurarea sistemului pentru migrație al blocului”, vizând „o mai echitabilă repartizare a imigranţilor între membrii UE şi o mai bună pază a frontierelor externe” ale blocului comunitar. „Sprijinul României este important întrucât ea va prelua de la 1 ianuarie preşedinţia rotativă a UE”, ţine să precizeze ziarul new-yorkez, cu menţiunea că „la finalul unei scurte declaraţii, preşedintele Parlamentului European a afirmat că România ar trebui să se alăture spaţiului Schengen, ‘cât mai curând cu putinţă'”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
