„Marea Britanie ar putea suferi cea mai mare prăbuşire economică de la Al Doilea Război Mondial încoace, dacă premierul Theresa May nu va reuşi să obţină acordul Parlamentului pentru planul său cu privire la Brexit şi dacă ţara va părăsi Uniunea Europeană fără un acord”, avertizează un raport al Băncii Angliei, potrivit Bloomberg. În plus, o analiză economică elaborată de o serie de departamente ale guvernului britanic concluzionează că indiferent de forma în care se va realiza, Brexitul va lăsa Marea Britanie într-o situaţie mult mai proastă în comparaţie cu statutul ei de membru UE, putându-se ajunge, în cel mai prost scenariu, chiar la o scădere a economiei cu până la 10,7% în următorii 15 ani, notează The Guardian. Concluzia este împărtăşită şi de ministrul britanic de finanţe, Philip Hammond, care susţine însă că acordul convenit de Theresa May cu Uniunea Europeană este cea mai bună variantă posibilă. De fapt, potrivit Wall Street Journal, premierul britanic speră că aceste analize îi vor convinge pe parlamentari să susţină planul ei pentru Brexit, tocmai pentru a evita cel mai rău scenariu. În plus, potrivit The Independent, premierul Theresa May insistă că acordul negociat de ea cu Bruxelles-ul nu va face Regatul Unit mai sărac.
În vecinătatea noastră, La Libre Belgique vorbeşte despre „ameninţarea unui război total”, constatând că Moscova și-a consolidat semnificativ prezența militară la granița ucraineană, în contextul noilor tensiuni generate de incidentul sechestrării de către Rusia a trei nave ucrainene în Strâmtoarea Kerci. În planurile Rusiei intră şi desfăşurarea până la sfârşitul anului a unui nou sistem de rachete antiaeriene S-400 în Crimeea, anunţă Ria Novosti, sistem despre care Le Vif scrie că este cel mai important produs al industriei militare ruseşti. Comentând recentul incident din Strâmtoarea Kerci, preşedintele rus, Vladimir Putin, acuză Kievul de un „joc fără scrupule” şi vorbeşte despre o „provocare pregătită în prealabil tocmai pentru a impune legea marțială în Ucraina”, notează Ria Novosti. Kievul, la rândul lui, sesizează Curtea Europeană a Drepturilor Omului în vederea apărării marinarilor ucraineni capturați de Federația Rusă şi anunţă posibilitatea limitării intrării cetăţenilor ruşi pe teritoriul său pe perioada aplicării Legii marţiale, anunţă agenţia ucraineană RBC.
Însă dincolo de amplificarea tensiunilor regionale, incidentul din Strâmtoarea Kerci are şi implicaţii globale. Mai multe ţări europene cer sancţiuni împotriva Moscovei, scrie Le Monde. Iar pentru Administraţia Trump incidentul este o nouă piatră de încercare în relaţiile extrem de proaste cu Rusia, tocmai când preşedintele Trump se pregăteşte ca la sfârşitul acestei săptămâni, să participe împreună cu Vladimir Putin la reuniunea la nivel înalt a Grupului celor 20 de State Industrializate, constată The Time. Deja se vorbeşte în presa internaţională despre posibilitatea anulării întâlnirii Trump-Putin la summitul G20. Cotidianul american Washington Examiner îl îndeamnă pe Donald Trump să ia atitudine în faţa lui Putin, iar The Hill consideră că summitul G-20 este o oportunitate pentru preşedintele american să lanseze în mod public o critică puternică faţă de acţiunile preşedintelui rus de a încălca integritatea teritorială a Ucrainei.
În privinţa României, Bloomberg vorbeşte despre „maratonul pentru euro”. „Cei mai noi membri ai Uniunii Europene, România, Bulgaria şi Croaţia, fac planuri de a trece la moneda unică, într-un moment în care oficialii UE doresc o examinare mai profundă a posibilităţilor de aderare la blocul monetar”, scrie publicaţia economică. „Nu este o cursă pentru cine aleargă mai repede” atrage atenţia guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Bloomberg, care subliniază că este important ca „economia să fie suficient de solidă”.
Washington Times publică o ştire despre propunerea ministrului român de finanţe, Eugen Teodorovici, „de a limita perioada de lucru a cetăţenilor UE în străinătate”. Propunerea este comentată pe larg şi de Financial Times. Această idee „contravine uneia dintre cele „patru libertăţi” ale pieţei unice europene, şi anume dreptul cetăţenilor UE de a se muta dintr-un stat în altul fără nici o altă permisiune”, dar ea „reflectă îngrijorările Bucureştiului în legătură cu exodul românilor spre alte state UE, în principal Spania, Italia şi Germania, fenomen care a subminat creşterea economică”, explică Financial Times. „De când România a aderat la UE, în 2007, un număr estimat la 3,6 milioane de oameni, adică 16% din populaţie, a părăsit ţara, conform statisticilor ONU”, mai adaugă publicaţia economică.
În final, sub titlul „Franța-România, culturi înrudite” cotidianul La Croix vorbeşte despre sezonul cultural româno-francez inaugurat la Paris de preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Sezonul cultural este o ocazie de întărire a legăturilor cu prilejul celei de-a 100-a aniversări a României, una dintre mizele Bucureştiului fiind şi aceea de a face cunoscute creaţiile româneşti contemporane, explică ziarul francez. Pentru Franța, miza sezonului este și una politică, în situația în care România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene la începutul lui 2019. “România constituie un pol european într-o zona în care țările eurofobe (Ungaria, Polonia etc.) sunt de acum numeroase”, iar “într-o Europă expusă divizărilor, avem nevoie ca România să se angajeze pentru o Europa puternică”, subliniază un înalt funcționar francez de la București, citat de La Croix.
Carolina Ciulu
