Ziua de 1 decembrie marchează Ziua Naţională a României, o sărbătoare instituită prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990 şi menţionată de Constituţia României din anul 1991, la articolul 12, alineatul 2.
Marea Unire a Principatelor din 1 decembrie 1918 a fost precedată de câteva momente importante.
La 21 noiembrie/4 decembrie 1917, Sfatul Ţării din Basarabia proclamă Republica Democratică Moldovenească, moment urmat, la 24 ianuarie/6 februarie 1918 de adoptarea declaraţiei de independenţă.
La 20 februarie/5 martie 1918 se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, pe baza căruia încep la București, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, care avea ca bază câteva concesii: cedarea Dobrogei până la Dunăre, rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei şi impunerea unor grele condiții economice. La 24 aprilie/7 mai 1918 a avut loc semnarea Tratatului de pace de la București și a anexelor sale dintre România, pe de o parte, și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte.
La 3/16 martie 1918, Adunarea generală a zemstvei din districtul Bălți adoptă, în unanimitate, o moțiune prin care se cere unirea Basarabiei cu Regatul României.
La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău decide cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldoveneşti.
Pe 17/30 aprilie 1918 s-a înființat, la Paris, „Comitetul național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino, care a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.
La 15/28 noiembrie 1918, Comitetul Executiv al Consiliului Naţional din Bucovina, convoacă un Congres General al Bucovinei, la Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, unde preşedintele Congresului, Iancu Flondor, citeşte moţiunea în care se afirmă că Bucovina este parte organică a Moldovei. Congresul hotărăşte unirea necondiţionată a Bucovinei în vechile ei hotare cu Regatul României.
La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba-Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de persoane venite din toate colţurile ţării, adoptă o rezoluţie care consfinţeşte unirea tuturor românilor Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, pe baze democratice, cu păstrarea unei autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a religiilor, şi crearea unui singur stat naţional.
În documentul citit de Vasile Goldiş se arată că: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”
De asemenea, în document se mai solicită: „Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
Egală îndreptăţire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obștesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omenești.
Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele și în temeiul dreptului de a micșora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-și creeze o proprietate (arător, pășune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus”.
La Adunarea de la Alba Iulia s-a constituit și Marele Consiliu Naţional Român, în fapt un organism legislativ, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptaţi. A doua zi, acest Consiliu a ales un guvern provizoriu, numit și Consiliul Dirigent al Transilvaniei, în frunte cu Iuliu Maniu. Consiliul a hotărât să trimită la București o delegaţie, condusă de episcopul de Caransebeș, Miron Cristea (care avea să devină viitorul Patriarh al României). Acesta, la 1/14 decembrie 1918, înmânează regelui Ferdinand I, Declaraţia de la Alba Iulia.
Apoi, legea unirii este ratificată prin Decretul-Lege nr. 3631 din 11 decembrie 1918, de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919, în unanimitate.
Ca în fiecare an, de Ziua Naţională a României, la Bucureşti are loc o paradă militară, care va începe la ora 10:00 și va avea loc în Piața Arcul de Triumf.
Parada militară de 1 decembrie va avea loc anul acesta cu mare fast. Aproape 4.000 de militari și specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații, Ministerul Afacerilor Interne și Administrația Națională a Penitenciarelor, cu 200 de mijloace tehnice, 50 de aeronave și militari din mai multe țări vor participa la parade de 1 decembrie.
Militarii străini vor fi din Ucraina, Turcia, SUA, Slovacia, Republica Moldova, Regatul Marii Britanii și al irlandei de Nord, Portugalia, Polonia, Lituania, Letonia, Italia, Grecia, Germania, Franța, Estonia, Croația, Cehia, Canada, Bulgaria și Albania.
Tot în București de 1 decembrie va avea loc o ceremonie religioasă și militară în timpul căreia se vor depune jerbe și coroane de flori la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I. În același timp, reprezentanți ai Armatei Române vor participa la organizarea, pregătirea și desfășurarea de ceremonii religioase și militare de depunere de flori, defilări și expoziții de tehnică militară de luptă și armament, întâlniri cu militari veterani și veterani de război.
O paradă militară spectaculoasă va fi organizată la 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naţionale a României, la Alba Iulia, unde românii din toate colțurile țării vin să sărbătorească așa cum știu ei cel mai bine.
Programul manifestărilor de 1 decembrie de la Alba Iulia este următorul:
- Ora 07.00: Serviciul Religios – Catedrala Ortodoxă a Încoronării
- Ora 08.00: Marșul Unirii – Traseul Gara CFR – bd. Ferdinand – Calea Moților – Parcul Unirii
- Ora 10.00: Te Deum – Catedrala Ortodoxă a Încoronării
- Ora 10.30: Citirea “Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia” – Sala Unirii
- Ora 10.45: Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun – Sala Unirii
- Ora 11.30: Dezvelirea plăcilor omagiale – Sala Unirii
• Ora 12.00: Marea Adunare Națională (parada portului popular și reconstituire istorică) și Citirea “Rezoluțiunii Adunării Naționale de la Alba Iulia” – Piața Tricolorului, Esplanada Catedralei Ortodoxe a Încoronării
- Ora 12.30: Sfințirea Monumentul Unirii – Monumentul Unirii
- Ora 13.00: Ceremonialul “Pământ românesc” – Sala Unirii
- Ora 13.30: Cântec de Mare Unire – concert de muzică populară cuAnsamblul Folcloric al Județului Alba, dirijor Alexandru Pal alături de Corul din Finteușul Mare (cor înființat în anul 1918), Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriș, Ioan Bocșa, Sava Negrean Brudașcu, Floarea Calotă, Alexandru Pugna și Traian Jurchela, prezintă: Iuliana Tudor – Scena – Piața Cetății
- Ora 15.00: Inaugurare Podul Unirii și Monumentului Marii Uniri – Parcul Unirii
- Ora 15.30: Ceremonie militară – defilarea trupelor și tehnicii militare – Bulevardul „1 Decembrie 1918”
- Ora 16.30: Marea Unire a Bucătarilor – Piața Cetății – Cazarma 415, Latura de Sud a Cetății Alba Carolina și Latura de Nord a Cetății Alba Carolina
- Ora 16.30: „Cânt și suflet românesc” – concert de muzică populară cu:
Orchestra Națională „Lăutarii din Chișinău” și Maestrul Nicolae Botgros, Ansamblul Folcloric al Județului Alba dirijat de Alexandru Pal, Ansamblul „Jidvei România” dirijat de Stelian Stoica, Ansamblul Folcloric „Cindrelul – Junii Sibiului”, Grupul instrumental „Codru de România” și interpreții Ionuț Fulea, Laura Lavric, Ana Ilca Mureșan, Alina Pinca, Ilie Medrea și Giulia Medrea, Zinaida Bolboceanu, Mariana Anghel, Ioana Maria Ardelean, Vlăduța Lupău, Ovidiu Homorodean, Mihaela Grec, Ovidiu Olari, Ciprian Roman, Anghelina Timiș, Reta Rus, Cristian Fodor, Mirela Mănescu, Nicolae Plută, Dorina Narița, Floricica Moga, Roxana Reche, Maria Filimon, Nicolae Tuhuț, Ancuța Matei Olar, Marinela Baba, Mircea Târziu, Nicolae Flaviu Cristea, Adina Hada, Ina Todoran, Roxana Bădescu, Cătălina Anton, Georgiana Necșa, Alexandra Chira, Bogdan Toma, Elena Nistor, Alexandru Bărăștean, Ioana Breda Morar, Bianca Șușman, Oana Vențel, Cristian Țăran, Florin Boita, Izabela Tomiță, Ionuț Petreacă, Codruța Rodean – Scena – Piața Cetății
- Ora 16.30: Spectacol folcloric cu ansambluri tradiționale ale județului Alba și ale regiunilor istorice ale României – Scena – Latura de Vest a Cetății Alba Carolina
- Ora 16.30: Spectacol folcloric cu ansambluri tradiționale ale județului Alba și ale regiunilor istorice ale României – Scena – Latura de Nord a Cetății Alba Carolina
- Ora 16.30: Spectacol folcloric cu ansambluri tradiționale ale județului Alba și ale regiunilor istorice ale României – Scena – Latura de Sud a Cetății Alba Carolina
- Ora 17.00: Concerte de jazz, muzică interbelică și café concert – scena – Vis-à-vis de Casa de Cultură a Studenților
- Ora 21.00: LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! – spectacol de artificii – Piața Cetății – Cazarma 415
- Ora 00.00: Omagiu sunetului românesc, recital de nai și orgă – Podul Unirii
