Despre summitul G-20

Organizaţia G-20 a fost creată în anul 1999 şi iniţial a fost gândită ca un grup al celor douăzeci de miniştri ai finanţelor şi guvernatori ai băncilor centrale şi a fost concepută să fie un for de cooperare a celor mai puternice economii din lume pentru a evita crizele economice majore. La aceste reuniuni participă însă şi şefii de stat şi de guverne, motiv pentru care G-20 a devenit un important organism politic. Din acest motiv opinia publică internaţională a aşteptat cu mare interes summit-ul G-20 din Buenos Aires, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute. Principalele subiecte ale reuniunii puteau fi soluţionarea diferendelor dintre Statele Unite pe de o parte şi China şi Uniunea Europeană pe de altă parte; criza provocată de incidentul din Strâmtoarea Kerci; presupusa implicare a prinţului moştenitor al Arabiei Saudite în uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi.

Oficial toate aceste subiecte au rămas nerezolvate. Comunicatul comun dat publicităţii după reuniune este mai mult un act formal, fără angajamente concrete. Documentul – așa cum s-a întâmplat și cu alte ocazii – sublinează importanţa dezvoltării economiei, a învăţământului şi atrage atenţia asupra noilor provocări. Singura noutate a comunicatului este declaraţia participanţilor potrivit căreia Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) trebuie reformată, însă nu se dau detalii privind modul în care acest lucru trebuie realizat.

Mai importante decât actul oficial, se pare că au fost întâlnirile bilaterale. Dintre acestea merită amintită în primul rând întrevederea de două ore şi jumătate care a avut loc între preşedintele american, Donald Trump şi preşedintele Chinei, Xi Jinping. „Dacă aceasta se va realiza, va fi cea mai mare înţelegere care s-a încheiat vreodată” a declarat după întâlnire Donald Trump – notează CNN. Cuvântul „dacă” însă nu a fost folosit întâmplător de preşedintele american. Deocamdată nu se poate vorbi despre pace în războiul economic americano-chinez, ci doar de un armistiţiu promiţător. Potrivit comunicatului dat publicităţii de Casa Albă, părţile au căzut de acord ca Statele Unite să nu majoreze taxele vamale de la 10% la 25% pentru mărfurile chinezeşti în valoare de 200 miliarde de dolari pentru o perioadă de încă 90 de zile, iar în schimb, China va achiziționa  o „cantitate importantă” de produse agricole, energetice şi de alte natură din SUA. În cazul în care timp de 90 de zile părţile nu se vor înţelege, taxele vamale majorate vor intra în vigoare. În jurul acestui compromis însă sunt multe întrebări. Partea chineză a manifestat discreție în această privință şi nu a confirmat ori comentat înţelegerea. Analiştii economici se întreabă ce reprezintă „cantitate importantă” de produse americane. La cina de lucru care a avut loc între delegaţia americană şi cea chineză – care a fost caracterizată ca fiind una „amicală” – s-a mai discutat și despre deschiderea reciprocă a pieţei muncii, despre combaterea importului de inteligenţă americană de către firmele chinezeşti şi mai ales despre un control mai riguros al exportului medicamentului numit Fentanil (un analgezic foarte puternic) care este din ce în ce mai popular în Statele Unite printre dependenţii de medicamente. Cu alte cuvinte, încă nu există soluţii, dar părţile şi-au manifestat bunele intenţii, ceea ce se poate considera un pas înainte. Donald Trump a anunţat că ar dori ca la începutul anului viitor să se întâlnească din nou cu liderul nord-coreean Kim Jong-un. Data preconizată nu poate să fie întâmplătoare, pentru că şi în acest caz Statele Unite contează pe ajutorul Chinei.

Dialogul mult aşteptat între Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin nu a mai avut loc din cauză că după incidentul din Marea Azov, preşedintele american a contramandat întâlnirea. De asemenea Trump a refuzat să se întâlnească cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, cel despre care serviciile secrete americane susţin că a comandat uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Vladimir Putin însă nu a fost aşa de reţinut. O fotografie ajunsă în presă, îi arată pe cei doi pregătindu-se de un salut călduros. De altfel, preşedintele rus a purtat o discuţie bilaterală cu prinţul moştenitor.

Agenţiile de presă au furnizat puţine informaţii despre discuţiile care au privit incidentul din Strâmtoarea Kerci. Canalul de televiziune CNN a menţionat doar faptul că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au avut „discuţii profunde” cu Vladimir Putin despre acest subiect. Nu se ştie concret care a fost obiectul discuțiilor dintre cei trei politicieni, dar preşedintele rus a declarat după summit că atât timp cât guvernul actual din Ucraina va rămâne în funcţie, aceste tragedii şi războiul vor continua.

Székely Ervin, Rador