Parlamentul European a adoptat un raport de susţinere a eforturilor României şi Bulgariei de a se alătura zonei fără frontiere Schengen, în pofida unei lipse de consens între membrii Consiliului European
Marţi, Parlamentul European a adoptat un raport subliniind că pregătirea României şi Bulgariei pentru aderarea la Acordul Schengen nu ar trebui să fie legată de statul de drept din cele două ţări, în ciuda lipsei de consens în acest sens în Consiliul European, forul principal decizional al UE.
„Ţările au îndeplinit deja criteriile, Comisia a spus acest lucru, experţii au spus acest lucru”, le-a spus raportorul Parlamentului European, socialistul bulgar Serghei Stanişev, colegilor săi eurodeputaţi, în timpul unei dezbateri, la Strasbourg, luni seara. „Consiliul [UE] pur şi simplu nu ştie ce să spună. În ultimii cinci ani, Consiliul a încălcat normele europene, nereuşind să adopte o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen”, a spus Stanişev.
Potrivit raportului lui Stanişev, ar circula o propunere ca aceste două ţări să se alăture zonei Schengen „parţial”, prin eliminarea restricţiilor pentru frontierele maritime şi aeriene, dar cu menţinerea restricţiilor asupra frontierelor terestre, ceea ce „nu are prea mult sens” şi ar putea avea un efect negativ asupra economiei celor două state din UE. Raportul a îndemnat, de asemenea, Consiliului să intensifice procesul de luare a deciziilor în cazul Croaţiei. Stanişev a criticat Olanda pentru opoziţia sa faţă de admiterea în Schengen în baza criteriilor statului de drept, în ciuda faptului că cele două ţări au îndeplinit deja criteriile tehnice pentru siguranţa şi controlul frontierelor.
Prim-ministrul olandez Mark Rutte a reiterat, pe 13 septembrie, când a vizitat Bucureştiul, că ţara sa se opune aderării României la Schengen din cauza problemelor sale de corupţie. În ultimii doi ani, ţara a înregistrat o agitaţie politică sporită, după ce partidul social-democrat, aflat la guvernare, a promovat schimbări în sistemul judiciar pentru a reduce influenţa procurorilor. Schimbările legislative au fost criticate pentru ameninţarea adusă statului de drept în ţară şi au declanşat o serie de proteste masive. România şi Bulgaria au făcut obiectul unei monitorizări speciale a Comisiei Europene, în domeniul justiţiei, de la aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, în timp ce Bruxelles-ul a lăudat Bulgaria pentru progresele înregistrate în ultimul său raport, în noiembrie, România a primit cele mai grele critici pentru regrese în lupta împotriva corupţiei.
Între timp, remarcile recente atribuite de mass-media bulgară candidatului la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, Manfred Weber, privind probabila aderare a Bulgariei la Spaţiul Schengen în 2019, au provocat anxietate în România. Weber a fost citat afirmând că Bulgaria va adera la Schengen în 2019, dar România nu. Deşi Comisia Europeană nu a confirmat aceste remarci, criticii guvernului român au învinovăţit slaba guvernare pentru posibila nereuşită a ţării de a intra în zona fără vize, chiar înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, la 1 ianuarie.
BALKAN INSIGHT, 11 decembrie 2018 – Autor: Ana Maria Luca BIRN Bucharest
http://www.balkaninsight.com/en/article/meps-vote-for-romania-and-bulgaria-to-join-schengen-12-11-2018
Traducerea: Cristina Zaharia
