Atac armat în inima Strasbourg-ului, în apropierea unui târg de Crăciun, titrează la unison presa internațională. Într-o Franță deja tulburată, atmosfera a fost amplificată de focuri de armă, panică, victime, oameni blocați în case, descrie Le Monde scena terifiantă. Autoritățile franceze au calificat atacul ca fiind o gravă situație de securitate, menționează Fox News.
Într-o amplă dezbatere, Parlamentul European a adoptat un raport de susţinere a eforturilor României şi Bulgariei de a se alătura zonei Schengen, în pofida unei lipse de consens între membrii Consiliului European, informează presa internaţională. Raportul subliniază că pregătirea României şi Bulgariei pentru aderare nu ar trebui să fie legată de situaţia statului de drept în cele două ţări, menţionează Balkan Insight. Ambele ţări au îndeplinit deja criteriile, Comisia a spus acest lucru, experţii au spus acest lucru, a precizat raportorul Parlamentului European, Serghei Stanişev, citat de Novinite. Stanişev a descris ca „inechitabile” încercările de asociere cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene a extinderii zonei Schengen cu Bulgaria şi România, adaugă Novinite. Comisarul european pentru Educaţie şi Cultură, Tibor Navracsic, care a participat la dezbatere, a declarat că Executivul european sprijină aderarea imediată şi deplină a Bulgariei şi României la Schengen, reţine BTA.
La Paris, presa observă o schimbare de ton a preşedintelui Emmanuel Macron în discursul său adresat naţiunii, însă consideră că măsurile anunţate nu vor calma furia protestatarilor. Macron îmbracă vesta galbenă, titrează The Wall Street Journal. Încercând să îşi salveze preşedinţia de la colaps, Macron a apăsat pe frână, dar e posibil să nu mai poată ajunge la acceleraţie, opinează ziarul american. Discursul lui Macron a fost urmărit de peste 21 de milioane de persoane, mai multe decât au urmărit victoria finală a Franţei la Cupa Mondială, contabilizează Newsweek. Scuzele lui Macron au semnalat un remarcabil pas înapoi pentru ambiţiile sale vizând restructurarea economiei Franţei şi pentru dorinţa sa de a deveni cel mai important lider al Uniunii Europene, crede The New York Times. „Moş Crăciun a sosit în avans pentru milioane de francezi, titrează Politico, subliniind că măsurile propuse pentru calmarea spiritelor vor costa scump. La 1 ianuarie, în Franţa se oferă cadouri în bani, rezumă Frankfurter Allgemeine Zeitung. Concesiile fiscale de la Paris ameninţă disciplina financiară, avertizează comisarul european pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici, relatează France24. Măsurile anunţate vor costa între 8 şi 10 miliarde de euro în 2019, estimează guvernul francez, citat de Stratfor. L’Humanité îl acuză pe Macron că „încearcă să stingă furia socială fără a-i pune să contribuie pe cei bogaţi”, iar Les Echos consideră propunerile nişte „măsuri-şoc” pentru puterea de cumpărare. The Guardian doreşte ca preşedintele francez să îşi convingă ţara cu aceste măsuri, căci, între crepusculul Angelei Merkel şi efectele Brexit, jocurile de moment depăşesc cu mult Hexagonul. Cu patru luni înaintea alegerilor europene, ameninţate de un val de naţionalism, un Macron slab în fruntea unei Franţe haotice, adâncite în revolte, este ultimul lucru de care Europa are nevoie, comentează The Guardian.
În acelaşi timp, premierul britanic Theresa May caută sprijin pentru concesii la acordul pentru Brexit, la Haga, Berlin şi Bruxelles, scrie tot The Guardian. Însă speranţele doamnei May par spulberate deja, după ce preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul german, Angela Merkel, au declarat că nu e loc de renegociere, subliniază The Telegraph. Premierului britanic i se va sugera, în turneul său european, să nu mai încerce să liniştească spiritele revoltate cu promisiuni pe care nu le va putea respecta, adaugă The Telegraph. Brexit îi însufleţeşte pe britanici să îşi dorească să aibă cetăţenie spaniolă, constată El Pais şi precizează că solicitările în acest sens s-au triplat faţă de 2015. Alegătorii se revoltă în cele trei mari puteri ale Europei, titrează The Wall Street Journal. La Londra, premierul Theresa May se zbate să se menţină la putere; la Paris, o furtună de indignare publică l-a umilit pe preşedintele Emmanuel Macron; iar Berlinul a avut porţia sa de dramă politică, Angela Merkel renunţând, sub presiune, la funcţia de conducere a Uniunii Creştin Democrate, constată ziarul american. Dar turbulenţele din aceste ţări, piloni ai ordinii europene şi, de fapt, mondiale, nu sunt legate doar de persoana conducătorilor, ci întregul lor sistem politic a ajuns sub presiune, atenţionează The Wall Street Journal, întrebându-se ce se va întâmpla cu viaţa politică a Occidentului atunci când economia o va lua în jos. Trebuie să sperăm, scrie The Wall Street Journal, că atunci când vremurile economice bune vor capitula în faţa unei noi recesiuni, conducerea politică a Occidentului va avea imaginaţia şi puterea necesare pentru a naviga cu bine prin acea furtună.
Revista Time a selectat un grup de jurnalişti, pe care i-a numit „Gardienii”, desemnându-i „Personalitatea anului 2018”. Printre aceştia se numără şi Jamal Khashoggi, editorialistul publicaţiei The Washington Post, care a fost ucis. Motivul alegerii jurnaliştilor, explică Time, a fost asumarea de riscuri majore în aflarea adevărului şi rostirea lui cu voce tare şi convingere. Este pentru prima dată, observă AFP, când revista Time nominalizează unul sau mai mulţi jurnalişti ca „personalitatea anului”, un titlu pe care îl decernează din 1927.
(Cristina Zaharia)
