Opoziţia din Parlamentul Ungariei a reuşit ieri să oprească pentru câteva zeci de minute procesul legislativ. Mai mulţi deputaţi ai partidelor Partidul Socialist Ungar (MSZP), Coaliţia Democrată (DK) şi Dialog pentru Ungaria (PM) au blocat pupitrul preşedintelui camerei, astfel încât acesta n-a putut să supună la vot proiectele de legi. Motivul a fost că pe ordinea de zi au figurat două acte normative, care sunt puternic contestate de sindicate şi de societăţile civile. Era vorba despre aşa-numita „lege a sclaviei”, adică o modificare a Codului Muncii, care permite angajatorilor să mărească durata orelor suplimentare de la 200 de ore pe an la 400 de ore şi despre o modificare a legii de organizare a justiţiei. Prin acest ultim act legislativ, procesele intentate împotriva Oficiului Naţional de Impozite şi Taxe Vamale (corespondentul ANAF-ului din România), Poliţiei şi Comisiei Electorale cad în competenţa exclusivă a tribunalelor administrative, iar judecătorii acestor tribunale vor fi numiţi de ministrul justiţiei. După ce preşedintele de şedinţă – Latorcai László – a început şedinţa nu de la pupitru, ci din bancă, activându-și microfonul propriu, deputaţii opoziţiei au fluierat, au bătut tobe, împiedicând pentru o perioadă de timp adoptarea actelor sus-menţionate.
Între timp în faţa parlamentului s-au adunat demonstranţi, solicitând respingerea a ceea ce ei numeau „legea sclaviei”. Pentru moment poliţia a reuşit să elibereze Piaţa Kossuth care se află în faţa clădirii legislativului, dar coloane de manifestanţi au sosit din mai multe cartiere ale oraşului şi după-amiază demonstranţii au reuşit să reocupe piaţa. Din acest punc mulțimea a pornit către sediul partidului de guvernământ Fidesz, unde câţiva demonstanţi au reuşit să urce pe balconul clădirii, fluturând steagul Ungariei şi al Uniunii Europene. De la sediul partidului Fidesz demonstranţii au revenit în faţa parlamentului. De mai multe ori demonstanţii au blocat podul Lanţ, iar în cursul serii au avut loc altercaţii, îmbrânceli între demonstanţi şi poliţie. Poliţia a utilizat gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc pentru a dispersa mulţimea, iar în oraş au apărut şi blindate ale trupelor antiteroriste, care puteau să străpungă baricadele, care însă nu au fost ridicate. Sporadic o parte a demonstranţilor au devenit violenţi. Un protestatar a folosit un spray cu gaze lacrimogene împotriva poliţiştilor, iar alţii au smuls un baston din mâna unui poliţist şi au furat câteva caschete de poliţie. Potrivit informațiilor poliţiei, cinci poliţişti au fost răniţi în urma altercaţiilor. Despre numărul victimelor din rândul demonstranţilor nu am găsit date, dar potrivit portalului 444.hu mai multe persoane au acuzat probleme de sănătate în urma inhalării gazelor lacrimogene.
Ciocnirile dintre protestatari şi poliţişti au continuat şi după miezul nopţii, când au mai rămas în piaţă doar aproximativ 1000 de demonstranţi.
Pe reţelele de socializare au apărut chemări la noi proteste care vor avea loc azi în Piaţa Kossuth. Potrivit publicaţiei Népszava, în Ungaria nu au mai avut loc demonstraţii de o asemenea amploare din anul 2014, când oamenii au ieşit pe stradă împotriva preconizatei taxe pe internet (măsură la care guvernul a renunţat în urma protestelor masive).
Mai mulţi analişti, printre care filosoful de origine clujeană, Tamás Gáspár Miklós au avertizat încă cu câteva luni în urmă, că în condiţiile în care opoziţia politică este slabă şi fragmentată, incapabilă să articuleze mişcările contestatare, oricând poate să apară un val de proteste care pot deveni violente şi incontrolabile. Cert este că actualul guvernul maghiar nu s-a confruntat până în prezent cu astfel de demonstraţii agresive. Deocamdată nu se ştie cum va reacţiona puterea. Este însă puţin probabil (sau cel puţin fără precedent) ca aceasta să încerce să poarte un dialog cu manifestanţii. Acest lucru ar fi şi dificil, pentru că – deocamdată – demonstraţia de ieri nu a fost asumată de nicio organizaţie politică sau civică (cu toate că partidul extraparlamentar Momentum a organizat şi el o demonstraţie, la care însă au participat doar cca. 500 de persoane). Folosirea forţei de către autorităţi ar putea însă să provoace degenerarea acţiunilor de protest cu consecinţe mai grave pentru guvern.
Observatori neutrii ai vieţii politice ungare susţin că situaţia nu s-ar calma nici dacă partidul de guvernământ ar ceda în privinţa „legii sclaviei”. Acesta a fost doar ultima picătură care a umplut paharul. O serie de acţiuni ale guvernului, printre care preluarea majorităţii covârşitoare a presei independente de către o fundaţie care prin persoanele care o conduc este legată de omul de afaceri Mészáros Lőrinc (cel mai bogat om din Ungaria) un prieten apropiat al premierului Orbán Viktor, purificarea pe criterii politice a administraţiei de stat, subfinanţarea învăţământului şi a sănătăţii, exodul în masă a intelectualilor, în special al medicilor din ţară, îmbogăţirea rapidă şi cel puţin suspectă a clientelei politice al lui Orbán au tensionat climatul social. Scriind despre toate aceste fenomene, Bloomberg ajunge la concluzia că „prim-ministrul ungar a împins ţara la punctul de unde nu mai există întoarcere (prin mijloace democratice n. r.)”.
Despre demonstraţiile de ieri a scris şi presa internaţională. Cotidianul german Der Spiegel a relatat pe un spaţiu larg despre evenimente, iar publicaţia britanică The Guardian a publicat un amplu comentariu. Ştirea a fost difuzată în toate publicaţiile importante din Europa.
Székely Ervin, Rador
