Guvernul social-democrat al României a supravieţuit unei moţiuni de cenzură, după cum era de aşteptat, votul având loc joi, cu câteva zile înainte de preluarea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene, însă continuă să se confrunte cu preocupările de la nivel naţional şi internaţional privind tentativele sale de a atenua lupta împotriva corupţiei. Demersurile de reformare a legislaţiei juridice şi de înlăturare a unor procurori şi judecători de rang înalt au dominat agenda publică, de la venirea la putere a social-democraţilor, la începutul anului 2017, iar ameninţările la adresa independenţei justiţiei ar putea intensifica tendinţa de îndepărtare de valorile democratice din unele state membre din est ale Uniunii Europene. Modificările la codurile penale şi alte legi judiciare au atras critici din partea Comisiei Europene, a Departamentului de Stat american, a mii de magistraţi şi au declanşat cele mai ample proteste de stradă din ţară din ultimele decenii. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, care a fost condamnat la închisoare cu suspendare într-un dosar de fraudă electorală şi a făcut recurs împotriva unei condamnări separate pentru abuz în serviciu, face presiuni asupra premierului Viorica Dăncilă pentru modificări suplimentare, inclusiv o ordonanţă de urgenţă pentru graţiere şi amnistie. Opoziţia de centru, care a iniţiat moţiunea de cenzură, afirmă că partidul de guvernământ şi partenerii acestuia din ALDE reprezintă o ameninţare pentru statul de drept şi stabilitatea economică a unuia dintre cele mai corupte state din UE. „Fiecare oră cu Dragnea şi Dăncilă la putere este o ameninţare pentru România”, a declarat Dan Barna, liderul partidului de opoziţie Uniunea Salvaţi România. „Moţiunea nu este despre lupta politică, ci despre viitorul copiilor noştri”. Însă numai 161 de parlamentari din opoziţia fragmentată au susţinut moţiunea, mult sub pragul de 233 de voturi – 50 de deputaţi plus unul – necesare conform Constituţiei pentru ca moţiunea de cenzură să aibă succes. „Nu voi demisiona, pentru că am certitudinea că România se află pe calea corectă, că românii apreciază măsurile pe care le adoptăm”, le-a spus parlamentarilor premierul Dăncilă. Marţi, guvernul a anunţat planuri pentru implementarea unei taxe pe activele bancare, începând din ianuarie, de a plafona preţul gazelor şi de a introduce taxe pe cifra de afaceri pentru companiile din domeniul energiei şi telecomunicaţiilor, precum şi de a permite românilor să se retragă din schema obligatorie de pensii private. Proiectul ordonanţei de urgenţă, care a fost prezentat fără studii de impact şi fără informarea sindicatelor şi asociaţiilor din mediul de afaceri, a provocat scăderi pe pieţele central-europene, iar indicele blue-chip al Bursei de la Bucureşti a avut, miercuri o cădere abruptă, a doua oară în istorie. /mbrotacel/schelaru
(REUTERS – 20 decembrie)
