LE POINT: Criticată, România preia conducerea UE

Începand din ianuarie, România va prelua preşedinţia Uniunii Europene, în situaţia în care autorităţile sale ridică adesea tonul împotriva Bruxellesului

Vacarm în perspectivă pentru următorul semestru. România va conduce dezbaterile la Bruxelles, în situaţia în care guvernul ţării nu ezită să-şi înmulţească atacurile suveraniste. O conducere într-o Europă pusă la grea încercare de Brexit şi de creşterea euroscepticilor.

Ce se întâmplă în România, plasată regulat printre ţările cele mai eurofile de la aderarea ei la UE, în 2007? În ultimele luni, instituţiile europene au devenit ţinta majorităţii de stânga, care nu încetează să denunţe o Uniune „nedreaptă”, care neagă ţării „dreptul la propriile opinii”, potrivit şefului Partidului social-democrat (PSD), la putere, Liviu Dragnea.

Degradarea relaţiilor între Bruxelles şi guvernul român intervine în cel mai prost  moment: Bucureştiul va deţine, pentru prima dată, începând de la 1 ianuarie, preşedinţia semetrială a UE,în situaţia în care proiectul european va fi confruntat în 2019 cu provocarea divorţului de Regatul Unit, cu negocieri pentru viitorul buget comunitar şi cu alegeri europene, care ar putea vedea progresând tabăra eurosceptică.

Încăpăţânarea PSD de a dori să impună o mare reformă a sistemului juridic a exacerbat tensiunile cu Comisia Europeană. „Guvernul PSD a început să facă presiuni asupra autorităţilor judiciare şi anticorupţie româneşti într-o manieră care aminteşte de omologii săi din Polonia şi Ungaria„, alte două ţări foarte critice faţă de funcţionarea UE, notează cercetătorul Luka Oreskovic într-o recentă notă a think tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR).

Linia roşie

Bruxellesul a cerut abandonarea reformelor juridice, estimând că ele subminează lupta împotriva corupţiei, rău endemic în ţară. Pentru detractorii lor, aceste măsuri nu au alt scop decât să uşureze cazierul  juridic al multor aleşi şi apropiaţi ai PSD, printre care Liviu Dragnea, deja condamnat la închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală şi vizat de alte două procese.

Social-democraţii îi acuză pe procurorii anticorupţie că fac parte dintr-un „stat paralel” care acţionează împotriva puterii alese. În acest context, tonul populist, chiar naţionalist, al şefului social-democraţilor ţine mai mult de oportunism decât de ideologie, estimează politologul Andrei Ţăranu: „El copiază retorica iliberală a prim-ministrului ungar, Viktor Orbán, fără a-i înţelege însă conceptele„.

Bucureştiul nu pare decis să pună surdină criticii sale împotriva justiţiei. Dimpotrivă, guvernul Vioricăi Dăncilă vrea să dea rapid un decret de amnistie care ar putea fi util oficialilor politici care au probleme cu justiţia. Un asemenea proiect ar marca încălcarea liniei roşii, avertizează o sursă europeană. România, care „suferă deja de un handicap în temeni de credibilitate”, ar trebui atunci să-şi cheltuie energia pentru a se apăra de partenerii săi în loc să se ocupe de dosarele europene, avetizează aceeaşi sursă.

Ţara care prezidează UE joacă un rol cheie în impulsionarea şi organizarea discuţiilor între cei 28. Bucureştiul va avea dificultăţi şi să vorbească pe o singură voce, în situaţia în care ţara conoaşte o coabitare explozivă între majoritatea de stânga şi preşedintele de centru-dreapta Klaus Iohannis. Acesta, pro-european convins, reprezintă ţara în Consiliul European.

O ţară polarizată

Popularitatea PSD, ales confortabil la finalul lui 2016, a scăzut. Manifestaţii importante la Bucureşti au mobilizat de doi ani încoace mii de opozanţi, dar majoritatea beneficiază de sprijin solid în regiunile defavorizate datorită sporirii măsurilor de protecţie socială decise în ultimele luni. România prezintă o rată de creştere dintre cele mai susţinute din UE, de 4,1% pe an în al treilea trimestru, după 6,9% în 2017.

Societatea românească este foarte „polarizată, divizată”, notează politologul Radu Alexandru. Dacă România este unul din cele trei state cele mai sărace din UE, diferenţele sunt evidente chiar în interiorul ţării: produsul intern brut (PIB) pe locuitor în regiunea Bucureştiului este de circa 140% din media UE, dar abia atinge 40% în regiunile cele mai defavorizate din nord-est şi nord-vest.

Fondurile europene au generat progrese remarcabile: astfel, 40% din căminele din mediul rural sunt astăzi conectate la reţeaua de apă curentă, faţă de abia 1% la căderea regimului comunist la sfârşitul lui 1989. Dar, împinşi de pericolele tranziţiei, circa 4 milioane de români au părăsit ţara în ultimii treizeci de ani. „În jurul meu, nu văd decât oameni trişti şi liceeni care nu se gândesc  decât cum să emigreze„, constată, amar, Gică Bobe, un electrician de 60 de ani din Turnu Măgurele (sud).

https://www.lepoint.fr/europe/ue-critiquee-la-roumanie-prend-la-barre-27-12-2018-2281970_2626.php

Traducere: Gabriela Sîrbu

LE POINT (Franţa), 27 decembrie 2018