Revista presei internaţionale, 17 ianuarie 2019

Chiar dacă Brexitul şi întreaga criză politică din Marea Britanie au monopolizat în ultima vreme prima pagină a ziarelor străine, după cum vom vedea, jurnaliştii şi-au găsit timp să se ocupe şi de evenimente din alte ţări. Este vorba despre nişte evenimente care ilustrează şi ele nişte crize, mai vechi sau mai noi.
Dar să ne oprim mai întâi la evenimentul cel mai important. După ce, cu două zile în urmă, planul premierului Theresa May pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost respins de Camera Comunelor, marţi, aceeaşi Theresa May a supravieţuit votul de neîncredere cerut de liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn. Grăbindu-se să transmită vestea, agenţia de presă Reuters a precizat că ” 325 de parlamentari au votat arătând că au încredere în guvern, în vreme ce 306 şi-au manifestat neîncrederea în actualul cabinet”. Oricum, potrivit relatărilor din ziarul britanic „The Guardian”, „atât laburistul Jeremy Corbyn, cât un parlamentar din partea liberal-democraţilor au declarat că dna May va trebui să excludă eventualitatea unei ieşiri din UE fără un acord prealabil”. Ziarul american „The New York Times” subliniază că, „acum, Theresa May va trebui să prezinte rapid un plan B pe tema Brexitului şi se fac speculaţii potrivit cărora ea va cere o prelungire a termenului de ieşire a ţării sale din UE”. Iar un alt ziar american, „The Washington Post”, îşi închipuie că, acum, „exasperata Europă se întreabă ce vor de fapt britanicii”.
Trecând spre estul Europei, din Turcia, aflăm că „preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, şi omologul său rus, Vladimir Putin, vor discuta despre crearea unei zone de siguranţă în nordul Siriei”, după cum relatează publicaţia turcă „Sabah”. Acelaşi ziar îl citează pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care, ieri, ar fi declarat că „problema va fi discutată cu ocazia apropiatei întâlniri dintre preşedintele Erdoğan şi preşedintele Putin”. „Sabah” adaugă că, „potrivit declaraţiilor lui Lavrov, întâlnirea va avea loc, cel mai probabil, pe data de 23 ianuarie”. Potrivit publicaţiei ruse „Moskovskii Komsomoleţ”, „data de 23 ianuarie a fost confirmată de Iuri Uşakov, un consilier al preşedintelui Putin”, care a mai spus că „cei doi lideri vor mai discuta şi despre intenţiile Statelor Unite de a se retrage din Siria”.
Putem însă observa că, prin Marea Britanie şi prin Franţa, vestul Europei este zona de cel mai mare interes pentru presă. Referindu-se la Franţa, prestigioasa revistă americană „Foreign Policy” vorbeşte despre „un vechi regim şi o revoluţie galbenă”, ea referindu-se desigur la preşedinţia lui Emmanuel Macron şi la protestele „vestelor galbene”, ce par de neoprit. În opinia revistei, este „tot mai clar că mişcarea de protest nu mai e doar o simplă problemă politică, ci reprezintă o fundamentală criză de legitimitate pentru preşedintele Emmanuel Macron”. Dar în presa franceză, impresiile sunt altele. Referindu-se la „marea dezbatere” lansată acum două zile de preşedintele Macron cu ocazia vizitei sale în Bretania, revista franceză „l’Obs” afirmă că „deputaţii şi membrii guvernului au salutat unanim evenimentul”, în vreme ce opoziţia l-a calificat drept „un monolog”. Tot „L’Obs” recunoaşte că „sistemul de întrebări şi răspunsuri stabilit de Macron nu a lăsat opoziţia indiferentă, iar liderul Republicanilor, noul partid inspirat de fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, a promis să lanseze o contradezbatere”. Referindu-se la acelaşi eveniment, un articol din „Libération” poartă titlul „Macron sau showul convingerii”. Dar, în ceea ce-l priveşte, ex-comunistul ziar „L’Humanité” comentează ironic: „Se prea poate să nu existe nicio întrebare-tabu, dar executivul are deja răspunsul pregătit: ‘Rămânem pe poziţie'”./adanga/dsirbu

Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR