Revista presei internaţionale – 28 ianuarie

Acordul la care s-a ajuns în Statele Unite pentru reluarea temporară a activităţii guvernului, criza din Venezuela şi procesul de Brexit sunt teme care preocupă multe din ziarele străine.
„Trump semnează acordul care pune capăt încetării activităţii administraţiei americane”, titrează Financial Times. „Într-a 35-a zi a opririi unei părţi a guvernului federal din cauza lipsei unui buget, preşedintele a acceptat singurul compromis oferit de opoziţia democrată, fără cea mai mică concesie pentru ‘zidul’ lui de la frontiera mexicană”, detaliază Le Figaro. Legislatorii americani au acum un nou termen, 15 februarie, până la care „trebuie să elaboreze o reglementare bipartizană care să permită depăşirea impasului creat de solicitarea preşedintelui privind zidul de la frontieră”, scrie New York Times. Dar, chiar dacă acordul este valabil numai pentru trei săptămâni, Washington Post este de părere că „este puţin probabil ca republicanii din Congres, care nu au cerut această bătălie, să mai susţină încă una”, în condiţiile în care partidul preşedintelui a suferit daune politice de pe urma celui mai îndelungat blocaj administrativ din istoria SUA, iar democraţii au obţinut o adevărată victorie. Pentru că Trump este acum „pe un teren neobişnuit: înfrângerea”, conchide La Libre Belgique. Washington Post scrie şi despre un alt acord, de data aceasta convenit între Washington şi Caracas, care va permite personalului diplomatic american din capitala venezueleană să rămână încă 30 de zile pe loc, în aşteptarea unei înţelegeri de durată privind situaţia complicată din această ţară latino-americană, unde preşedintele Parlamentului s-a proclamat şef al statului interimar şi a primit susţinerea SUA. Lupta din Venezuela „se duce împotriva a ceea ce unii numesc un imperiu criminal”, apreciază Washington Post. Libération din Franţa reliefează însă că „armata, care a denunţat ‘lovitura de stat’ a deputatului Guaidó, rămâne fidelă preşedintelui ales, care îi asigură controlul asupra unei părţi a bogăţiilor ţării”. Dar, consideră ziarul francez, „o blocadă ar putea modifica datele problemei”. Wall Street Journal relatează despre sesiunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, în cadrul căreia diplomaţii americani şi cei din Rusia şi China au „făcut schimb de acuzaţii şi avertismente privind dezintegrarea politică şi economică” a Venezuelei. Iar La Stampa rezumă situaţia: „Venezuela precum Siria. În timp ce America şi Europa se unesc împotriva lui Nicolás Maduro, China, Rusia şi Iranul sunt de partea liderului de la Caracas. Şi cum s-a întâmplat şi cu Siria, li se alătură şi Turcia, o ţară aflată teoretic în tabăra occidentală”.
Pentru Europa şi mai ales pentru Marea Britanie, Brexitul rămâne marea problemă actuală. Dublinul „spulberă speranţele (premierului Theresa) May de deblocare” a procesului de ieşire a Regatului Unit din structura europeană, afirmând că „se opune implacabil oricărei încercări de modificare a acordului privind frontiera irlandeză”, remarcă Financial Times. The Times scrie că, pentru a evita haosul provocat de lipsa unui acord pe tema Brexit, „Regatul Unit ar fi gata să declare stare de urgenţă sau chiar să impună legea marţială”. Der Spiegel atrage însă atenţia că „în timp ce politicienii britanici şi-au consumat toate energiile pentru problemele generate de Brexit, nivelul deja neliniştitor al inegalităţilor existente în Marea Britanie s-a agravat, iar aceasta ar putea avea consecinţe dramatice pentru legislatorii britanici şi pentru cetăţenii Regatului”. În acest context, mai multe cotidiane europene de referinţă, inclusiv The Guardian, au publicat un manifest semnat de 30 de intelectuali de frunte din Europa, între care şi Herta Müller, sub titlul „Europa ‘se destramă sub ochii noştri'”. Grupul celor 30 de scriitori, istorici şi laureaţi ai Premiului Nobel avertizează asupra pericolului ca „Europa să piară sub valurile de populism” şi îndeamnă la mobilizare pentru păstrarea valorilor democratice.
Despre România, ziarul rus Kommersant inserează un articol în care face o prezentare a revoluţiei din 1989, pornind de la un interviu cu unul din actorii ei, Gelu Voican Voiculescu. „După trei decenii, visurile românilor despre un viitor strălucitor au dispărut fără urmă. În comunitatea occidentală, România este acceptată ca o rudă săracă, corupția și politicianismul mătură viața internă”, remarcă ziarul moscovit. Cu menţiunea că dosarul revoluţiei a fost închis după 25 de ani de tergiversări, pentru a fi redeschis şi a-i pune sub acuzare, abia în 2018, pe Ion Iliescu, pe fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi pe alţi actori. Privitor la atitudinea manifestată în România faţă de judecarea celor care l-au răsturnat de la putere pe Ceauşescu, Kommersant apreciază că „este greu de spus fără echivoc, dar se pare că pe români îi aşteaptă un an de dezbateri foarte ascuţite, timp în care se vor prezenta multe detalii incomode pentru politicieni, atât din ţară, cât şi de dincolo de frontiere”.

(Adriana Buzoianu, RADOR)