Parlamentul rus doreşte reinterpretarea intervenţiei militare sovietice în Afganistan

Cu 30 de ani în urmă, la data de 15 februarie 1989, ultimul soldat sovietic a părăsit Afganistanul. Astfel s-a pus capăt unei intervenţii militare care a durat 10 ani și care a adus mari pierderi şi suferinţe în ambele tabere. Cu ocazia acestei aniversări, camera superioară a parlamentului rus doreşte să adopte o moţiune în care decizia Congresului Deputaţilor Poporului din 1989 prin care a fost condamnată intervenţia din Afganistan este calificată ca „nefondată şi desuetă” – scrie AFP.

Retragerea din Afganistan a venit la decizia fostului secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, care a contribuit la fondarea prestigiului internaţional al acestuia. În acelaşi timp însă, din punct de vedere politic şi militar, războiul dus de Armata Roşie a fost un eşec, iar recunoaşterea acestui eşec a grăbit destrămarea URSS. Curajul lui Gorbaciov, prin care practic a recunoscut că intervenţia militară alături de „regimul frăţesc” din Kabul nu şi-a atins scopul şi a reprezentat o povară imensă pentru economia şi aşa ineficientă a imperiului sovietic, a fost la vremea respectivă foarte nepopular în rândul populaţiei. Acest lucru a fost menţionat inclusiv de scriitoarea Svetlana Aleksievici în volumul său premiat cu Premiul Nobel în anul 2015 – “Vremuri second hand”. Preşedintele rus Vladimir Putin, cel care îşi construieşte imaginea sa pe nostalgia trecutului imperial al URSS şi pe victoriile Armatei Roşii din timpul celui de-al doilea război mondial, a dat undă verde pentru reinterpretarea politică a intervenţiei militare din Afganistan. Putin a vorbit pentru prima dată despre acest subiect în anul 2015, când a spus că „a fost un răspuns real la ameninţarea la adresa URSS”, dar a recunoscut că în timpul războiului s-au comis mai multe erori. În luna aprilie a anului trecut un deputat rus a propus ca la aniversarea de 30 de ani de la retragerea din Afganistan să se dea oficial o nouă interpretare politică a acestei decizii, iar preşedintele Putin a sprijinit această idee. Comisia pentru apărare a parlamentului a dezbătut propunerea la sfârşitul lunii ianuarie. Ideea de bază a proiectului de moţiune este că decizia Congresului condus de Gorbaciov în anul 1989 a fost o nedreptate istorică. Autorii documentului consideră că intervenţia militară de 10 ani a constituit o parte integrantă a războiului dus împotriva terorismului, a grupărilor extremiste şi a traficanţilor de droguri.

Proiectul de moţiune nu a fost încă votat de parlament, chiar şi guvernul ezită în ce privește reabilitarea deschisă a intervenţiei sovietice în Afganistan. Ziarul de opoziţie Novaia Gazeta – citat de cotidianul maghiar Népszava – scrie că documentul reprezintă o jignire a memoriei victimelor războiului din Afganistan, ceea ce este nepermis în secolul 21 într-un stat de drept democratic. Cu toate acestea, analiştii sunt de părere că proiectul – chiar dacă într-o formă mai cosmetizată – dar va fi adoptat de Duma (parlamentul rus). Acest fapt însă va însemna practic reabilitarea doctrinei Brejnev, potrivit căreia este legitimă orice intervenţie militară sovietică în orice parte a lumii, unde „orânduirea socialistă” este pusă în pericol. În virtutea acestei doctrine Armata Roşie a intrat în Cehoslovacia, a sprijinit preluarea puterii în Polonia de către generalul Jaruzelski şi a intervenit în Afganistan.

Dacă se va întâmpla acest lucru, atunci se va dărâma cel de-al doilea pilon al moştenirii politice a lui Mihail Gorbaciov. Primul pilon e reprezentat de Tratatul INF (Intermediate Nuclear Forces Treaty) referitor la desfiinţarea rachetelor cu rază medie de acţiune, a cărui denunţare este în curs. Fenomenul a fost caracterizat de către Iuri Biriukov, consilierul pe probleme de securitate a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, care susține că Vladimir Putin abandonează doctrina lui Gorbaciov şi revine la politica expansionistă a URSS.

Székely Ervin

RADOR – 14 februarie