Sfârşitul Tratatului antibalistic ruso-american s-a aflat în centrul discuţiilor la reuniunea miniştrilor apărării ai ţărilor NATO de la Bruxelles. Potrivit unui articol publicat în Washington Times, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat că Pactul analizează toate opţiunile în faţa a ceea ce el a numit „violări ale tratatului balistic de către Rusia”, cu referire la noile modele de rachete dezvoltate de Moscova. După cum precizează cotidianul belgian Le Soir, Stoltenberg a subliniat, în acelaşi timp, că Alianţa doreşte să evite o nouă cursă a înarmărilor cu Rusia. „NATO se pregăteşte pentru o lume fără tratat de dezarmare”, titrează publicaţia franceză on line Atlantico, care notează la rândul său că Pactul pregăteşte „măsuri disuasive” pentru a întări apărarea teritoriului său împotriva ameninţărilor noilor rachete ruseşti. Pe acelaşi subiect, Le Figaro remarcă: „Marele absent” al reuniunii NATO este Jim Mattis, fostul şef al Pentagonului concediat de preşedintele american Donald Trump, considerat un aliat de nădejde al NATO. Europenii încearcă să înţeleagă mai bine noile priorităţi militare ale Statelor Unite, dar sunt tot mai conştienţi de riscul de a se regăsi singuri în prima linie. De aceea „pregătim treptat o Europă a apărării”, după cum sublinia un înalt funcţionar european, citat de Figaro. Subiectul se va afla, de altfel, şi pe agenda Conferinţei de securitate de la Munchen, adaugă la rândul său Atlantico.
„La ce să ne aşteptăm de la Conferinţa privind securitatea de la Munchen?” se întreabă retoric Kommersant. „Astăzi, nimeni nu acordă o atenție prea mare dialogului dintre Rusia și Occident, deja cu toții înțeleg că acesta este imposibil. Conferința de la München are loc în continuare, însă dezbateri adevărate nu mai există. Securitatea a încetat să mai fie o noțiune plină de conținut şi recunoscută universal, devenind nimic mai mult decât o figură de stil”, avertizează Kommersant.
Între timp, Belgia este paralizată de o grevă generală, după cum aflăm din cotidianul Le Temps, cea mai mare din anul 2014 şi până acum. Spaţiul aerian belgian este închis, transporturile sunt blocate, sindicatele îşi înăspresc tonul în revendicările salariale, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. După cum aflăm din La Libre Belgique, greviştii cer creşterea salariilor, o creştere a alocaţiilor şi pensiilor, precum şi condiţii mai bune de sfârşit de carieră.
Semne de pace în războiul declaraţiilor dintre Franţa şi Italia, scrie LE MONDE. După ce, săptămâna trecută, Parisul şi-a rechemat ambasadorul de la Roma în semn de protest faţă de declarațiile „scandaloase” ale oficialilor italieni, o discuţie telefonică între preşedinţii celor două state „reafirmă importanța” relațiilor dintre Paris şi Roma. Cei doi șefi de stat „au reamintit că Franța și Italia, care au construit împreună Europa, au responsabilitatea specială de a conlucra pentru apărarea și relansarea Uniunii Europene”, se arată în comunicatul de presă francez, citat de cotidianul Le Monde.
„Procurorul anticorupție dat afară în România e favorit la șefia noului parchet european”, scrie în ediţia sa de astăzi Financial Times, care detaliază: „Laurei Codruța Kovesi i se opune chiar propriul guvern în bătălia informală pentru statul de drept din UE. Guvernul României a răsturnat-o din funcție anul trecut printr-o manevră considerată de multă lume drept politică, iar ostilitatea Bucureștiului la adresa doamnei Kovesi – care se bucură de o susținere puternică din partea mai multor state UE influente – are de fapt în spate conflictul mai general din Uniune pe tema aparentei infiltrări a autoritarismului în țările Europei Centrale, inclusiv în Ungaria și Polonia, se arată în analiza publicată de Financial Times.
„România şi-a făcut sieşi un deserviciu, dar şi Bulgariei”, lansează pe acelaşi subiect cotidianul sofiot Sega. „Anul trecut, Bucureştiul a demis-o pe şefa DNA pentru a scăpa de ambiţia nemiloasă a acesteia de a vâna „capetele” corupte, iar acum, Kovesi se întoarce ca favorită pentru postul de procuror-şef european. Din noua sa poziţie, mai înaltă, ea va continua să îi urmărească nu doar pe corupţii din patria sa, ci şi din întreaga UE, inclusiv din Bulgaria” – conchide publicaţia bulgară./rlambru
Agenţia de presă RADOR – R. Lambru
