Revista presei internaţionale – 18 februarie

Conferinţa de la Munchen, dedicată securităţii internaţionale, se află în atenţia presei internaţionale, alături de noul episod al protestelor „vestelor galbene” din Franţa şi tema recurentă a ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„La München, superputerile îşi confruntă viziunile”, titrează Le Figaro, cu concluzia că „anul acesta, dezbaterile au fost dominate de raportul de forţe dintre superputerile americană, rusă şi chineză”. Financial Times constată că „Merkel atacă izolaţionismul SUA”, iar Frankfurter Allgemeine Zeitung o proclamă pe Angela Merkel „liderul instant al lumii libere”, rol pe care şi l-a asumat în intenţia de „a umple golul imens apărut de la învestirea preşedintelui Trump în America”. Sub titlul „Anunţuri tranşante, fisuri adânci”, Der Spiegel subliniază că evenimentul a fost „caracterizat de lupte şi conflicte – inclusiv în rândul partenerilor”, cu „falii între SUA şi Germania, conflicte cu Rusia şi China”. „Politica externă a lui Trump a fost atacată din toate poziţiile la conferinţa europeană pentru securitate”, remarcă la rândul său Washington Post, iar New York Times conchide că „La Munchen, europenii au reacţionat împotriva unilateralismului administraţiei Trump, semnalând o schimbare care va fi probabil exploatată de Rusia şi China”. Nu lipsesc nici comentariile din presa rusă: Kommersant observă că deşi Rusia şi Occidentul „au mai încercat să discute, fiecare şi-a expus propriul punct de vedere, fără intenţia de a coopera”. Nezavisimaia Gazeta evidenţiază că „instabilitatea din lumea de azi este asociată cu rivalitatea dintre Federaţia Rusă, Statele Unite ale Americii şi China”, iar „ordinea mondială de după războiul rece va fi înlocuită de o perioadă de confruntare”. Pe acest fundal, publicaţia ucraineană Evropeiska Pravda reţine apelul preşedintelui român Klaus Iohannis, la sporirea prezenţei NATO în regiunea Mării Negre” unde situaţia este „în continuă schimbare”. Preşedintele Iohannis este citat şi de New York Times, în contextul preşedinţiei române la Consiliul UE, cu afirmaţia că acordul de Brexit este „cel mai bun posibil”. Nu de aceeaşi părere pare a fi însă premierul britanic, care se angajează într-o nouă iniţiativă, de a discuta cu liderii din toate statele membre ale uniunii”, în încercarea de a-i convinge pe parlamentarii din Regatul Unit să susţină acordul negociat de ea, după cum citim în Le Soir. De la Londra, The Times relatează că „apelul disperat” la unitate adresat de premierul May propriului Partid Conservator nu pare a impresiona. Şi oricum, „parlamentarii britanici eurosceptici ar refuza să susţină orice soluţie care reprezintă un simplu codicil la acordul cu UE, spunând că ei vor ca plasa de siguranţă referitoare la frontiera irlandeză să fie eliminată din textul” acordului Brexit, evidenţiază The Guardian. Iar Financial Times observă că în politica londoneză „se conturează un nou partid centrist”.

Ziarele franceze au propria temă de dezbatere: protestele „vestelor galbene” ajunse la „trei luni de la debutul mişcării”, constată Le Monde. La Libre Belgique face bilanţul: „actul al 14-lea al mişcării s-a desfăşurat sâmbătă fără incidente majore la Paris” dar „filosoful Alain Finkielkraut a fost vizat de injurii antisemite proferate de manifestanţi, declanşând o cascadă de reacţii de indignare în clasa politică”. De altfel, a fost „deschisă o anchetă şi un suspect a fost identificat”, în această agresiune care „ilustrează noul antisemitism, islamisto-stângist”, după cum apreciază filosoful Robert Redeker, citat de Le Figaro.

Mai aproape de noi, înainte de alegerile din Moldova de la est de Prut, sporeşte şi interesul ziarelor din Rusia faţă de această zonă. „Cu fiecare nouă campanie electorală din ţările post-sovietice, se îngustează cercul prietenilor Rusiei”, constată Nezavisimaia Gazeta. Cu concluzia că „dacă alegerile din Moldova vor fi deturnate şi socialiştii nu ajung la putere, Chişinăul va pleca după Kiev în UE şi în NATO, iar Moscova va pierde încă o ţară”. În plus, „Ministerul rus de Externe şi-a exprimat îngrijorarea privind implicarea Statelor Unite în campania electorală din Moldova, avertizând că acest lucru ar putea avea consecinţe periculoase pentru această ţară”, punctează jurnalul moscovit.

Adriana Buzoianu, RADOR