Ocuparea Crimeei de către Rusia, chiar dacă este considerată un succes politic al preşedintelui Vladimir Putin, din punct de vedere economic şi financiar reprezintă un efort greu de suportat chiar şi pentru un imperiu.
În anul 2014, atunci când Rusia a anexat Crimeea, guvernul rus a alocat iniţial 877,8 miliarde de ruble (aproximativ 11 miliarde de euro) din care dorea să finanţeze obiectivele de dezvoltare ale peninsulei, până în anul 2022. Anul trecut însă, conducătorii Crimeei au solicitat ministerului de finanţe rus suplimentarea cu 200 de miliarde de ruble a acestui buget. Argumentul acestei cereri a fost că mai multe proiecte de dezvoltare au fost incluse în acest plan, ulterior alocării bugetare, astfel că pentru aceste obiective nu a fost prevăzută sursa de finanţare. Prim-ministrul Dimitri Medvedev a aprobat luna aceasta programul de dezvoltare al Crimeei şi al Sevastopolului. În prezent în bugetul rus este prevăzută suma de 310 miliarde de ruble (cca. 4 miliarde de euro) pentru perioada rămasă până în anul 2022 şi jumătate din acest fond va fi deblocat în cursul acestui an. Potrivit motivării oficiale, din aceste fonduri trebuie realizată aducerea Crimeei la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte regiuni ale Rusiei. Guvernul doreşte ca în următorii trei ani să dubleze numărul drumurilor publice principale, să rezolve asigurarea cu apă a peninsulei şi să pună la punct reţeaua de electricitate. Pentru infrastructura rutieră s-a cheltuit foarte mult și până în prezent. Investiţia cea mai mare a reprezentat-o podul de la Kerci, care face parte din proiectul unei autostrăzi între Krasnodar şi Kerci. Pentru această lucrare iniţial s-a prevăzut un buget de 227 miliarde de ruble, însă preţul final a depăşit suma de 300 de miliarde.
Chestiunea apei a devenit o problemă gravă după anul 2014, când Ucraina a închis robinetul prin care peninsula era alimentată cu apă potabilă. Canalul nord crimeean a asigurat 85% din necesarul de apă al Crimeei. Ministrul de externe ucrainean, Pavlo Klimkin a reafirmat recent că ţara sa nu va încheia niciun acord cu Rusia în ceea ce priveşte asigurarea cu apă a Crimeei – scrie portalul de ştiri ucrainean, UaWire. Asigurarea cu apă a populaţiei funcţionează intermitent, iar până acum s-au găsit doar soluţii temporare. Problemele sunt mari şi din cauza stării precare a infrastructurii de apă. Potrivit unui studiu, multe dintre canalele de apă funcţionează doar la jumătate din capacitate, iar lacurile de acumulare pot asigura alimentarea populaţiei cu apă doar cu mari dificultăţi. Situaţia a devenit critică mai ales în Sevastopol, unde în viitorul apropiat reţeaua de apă nu va mai face faţă solicitărilor. Din cauza unei defecţiuni, în decembrie jumătate din populaţia oraşului cu 350.000 de locuitori a rămas fără apă potabilă pentru mai multe zile. Gravitatea situaţiei este ilustrată de Alexei Venediktov, redactorul şef al postului de radio rusesc Echo Moskvi. Acesta într-un interviu spunea că pentru a aduce apa potabilă în Crimeea de la Dnistru, Rusia este gata să declanşeze un nou război cu Ucraina. Varianta mai paşnică – dar mai de durată – este construcţia unui canal, prin care apa era dusă din Rusia în nordul Crimeei. Acesta ar presupune reconstrucţia acelei părţi a canalului de apă nord crimeean care este accesibil Rusiei şi punerea în funcţiune a unor pompe de apă de mare capacitate, prin care apa ar fi transferată din canalul rusesc în canalul crimean. Investiţia ar trebui să fie gata în cel mult doi ani, înainte ca actualul canal nord crimeean să se degradeze complet.
De la anecsarea peninsulei s-au înmulţit şi problemele privind reţeaua de electricitate. În anul 2015 în locuinţele din Simferopol curentul electric a ajuns doar pentru 4 ore pe zi, pentru că Ucraina a oprit furnizarea energiei electrice. Funcţionarea reţelei este de atunci anevoioasă fie din cauza Ucrainei, fie din pricina vremii nefavorabile. Producţia proprie de energie electrică a peninsulei nu acoperă necesităţile. Situaţia creată a fost un subiect în comisia pentru drepturile omului în ONU, care a constatat existenţa unei crize umanitare în Crimeea. Chiar dacă în anul 2016 s-a realizat o legătură directă între peninsulă şi centrala electrică de la Krasnodar (aşa numitul „pod de energie”) sistemul energetic a rămas în continuare vulnerabil. Multe probleme pur tehnice, ca de exemplu starea învechită a instalaţiilor duc la întreruperi dese de curent electric. Problemele sunt recunoscute şi de conducerea Rusiei. Premierul Medvedev a declarat că partea cea mai mare a procesului integrării Crimeei în economia rusă s-a realizat deja, dar pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii oamenilor din Crimeea trebuie rezolvată problema funcţionării normale a sistemului de electricitate.
Pe de altă parte însă, nici posibilităţile materiale ale Rusiei nu sunt nelimitate. Sancţiunile aplicate ţării de către Statele Unite şi Uniunea Europeană reprezintă o povară pentru economia rusă. Acest fapt a fost recunoscut şi de preşedintele Curţii de Conturi din Rusia (fost ministru de finanţe şi viceprim-ministru) Alexei Kudrin, care a afirmat că economia rusă se găsește într-o lungă perioadă de stagnare.
Székely Ervin, Rador – 19 februarie
