Revista presei internaţionale, 4 martie 2019

Începe o nouă săptămână de foc pentru Marea Britanie, pe tema procesului Brexit, anunţă presa internaţională. Negociatorul european pentru Brexit, Michel Barnier, a subliniat că britanicii ar trebui să ia „o decizie”, în loc să ceară o posibilă amânare a datei pentru Brexit, citează Le Vif. Totuşi, Uniunea Europeană este gata să acorde Marii Britanii mai multe garanţii că planul de rezervă pentru graniţa irlandeză este proiectat să opereze doar temporar, a adăugat Barnier, într-un interviu pentru Die Welt. Departamentul de Comerţ al Statelor Unite a declarat că va căuta „un acces cuprinzător pe piaţa Marii Britanii pentru bunurile agricole americane”, într-un acord comercial post-Brexit cu Regatul Unit, precum şi eliminarea „barierelor nejustificate” în sectorul alimentar, scrie Financial Times. În acelaşi timp, guvernul britanic a respins sugestiile conform cărora standardele alimentare naţionale ar putea fi eliminate, pentru a încerca asigurarea unui acord comercial cu SUA după Brexit, notează The Guardian.
Sfârşitul de săptămână a adus, în diferite părţi ale Europei, ample mişcări de protest. În Franţa, pentru a 16-a săptămână consecutiv, Vestele Galbene au manifestat pentru a marca finalul marii dezbateri naţionale, pe care o contestă, informează Le Monde. Ministerul francez de Interne a declarat că ar fi fost puţin sub 40 de mii de protestatari, faţă de 46 de mii săptămâna trecută, menţionează Le Parisien. Consultarea naţională fără precedent, pentru a răspunde furiei Vestelor Galbene, a înregistrat 10 mii de reuniuni şi peste un milion de reacţii pe internet, contabilizează Les Echos. În Italia, circa 200 de mii de persoane au participat la un marş împotriva rasismului, la Milano, anunţă La Stampa. Organizatorii au declarat că politica fricii şi cultura discriminării au fost promovate sistematic de extremişti, pentru a alimenta ura şi a crea diviziuni în societate, reţine Corriere della Sera.
SUA au anunţat noi măsuri politice şi diplomatice împotriva guvernului venezuelean, sfidând recentele avertismente din partea Rusiei şi Chinei de a nu se amesteca în criza din această ţară, notează Newsweek. Totuşi, Rusia s-a declarat pregătită să participe la discuţii bilaterale cu SUA, pe tema Venezuelei, scrie Reuters. Consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton, a informat că Washingtonul doreşte formarea unei coaliţii ample pentru înlăturarea preşedintelui Nicolas Maduro şi a făcut apel la „o emisferă complet democratică”, citează Time. La rândul său, preşedintele autoproclamat venezuelean, Juan Guaido, şi-a anunţat întoarcerea la Caracas, în urma unui scurt turneu în America de Sud, şi a cerut populaţiei să manifesteze cu această ocazie, consemnează La Nacion. În Venezuela criza umanitară se agravează, iar tensiunile şi violenţele escaladează, avertizează El Pais. Insecuritatea alimentară afectează peste 80% dintre familiile din Venezuela, scrie L’Orient Le Jour, amintind că ţara se confruntă cu o amplă criză economică şi politică, cu hiperinflaţie şi cu penuria de bunuri de primă necesitate.
Summit-ul Trump-Kim de la Hanoi s-a încheiat fără un acord, dar preşedintele american intenţionează să continue dialogul, scrie The Hill. Cine este cel mai mare perdant de pe urma eşecului întâlnirii? întreabă The Washington Times. Un perdant evident este preşedintele sud-coreean Moon Jae-in, care şi-a jucat cărţile popularităţii pe o mai mare integrare a celor două Corei, continuă ziarul american. În plus, planurile lui Moon de a coopera economic cu regimul lui Kim Jong Un vor fi zădărnicite de sancţiunile internaţionale rămase în vigoare pe o perioadă nedeterminată. Totuşi, cel mai mare perdant dintre toţi pare a fi China, iritată de regimul posesor de arme nucleare de la graniţa sa estică, opinează The Washington Times.
În context, Pentagonul anulează permanent un exerciţiu militar pe scară largă în Coreea de Sud, organizat anual primăvara, anunţă Los Angeles Times, după ce Donald Trump a invocat costurile manevrelor şi necesitatea de a relaxa tensiunile cu Pyongyangul. Exerciţiul va fi înlocuit cu alte manevre militare de mai mici dimensiuni, a confirmat agenţia de presă sud-coreeană Yonhap. Totodată, trimisul special sud-coreean pentru probleme nucleare se va îndrepta, în curând, spre SUA pentru consultări cu privire la următorii paşi pe tema denuclearizării nord-coreene, adaugă Yonhap. Şi preşedintele Moon Jae-in şi Donald Trump au convenit să se întâlnească, în scurt timp, pentru discuţii pe tema Coreei de Nord.
Marile puteri ale lumii sunt în competiţie pentru dominaţia asupra spaţiului aerian, constată Defense News. China, Rusia şi SUA concep şi dezvoltă o nouă generaţie de bombardiere; Franţa şi India au în vedere producerea de arme hipersonice, iar Regatul Unit îşi dotează forţele aeriene cu racheta aer-aer Meteor, capabilă de a neutraliza avioane de luptă, drone şi rachete de croazieră. Afirmaţia lui Winston Churchill potrivit căreia „forţa aeriană poate să încheie un război sau să pună capăt civilizaţiei” se poate dovedi la fel de valabilă în prezent, conchide Defense News.

Cristina Zaharia