Victoria Zuzanei Čaputová reprezintă sancţionarea clasei politice slovace

Aşa cum v-am informat, primul tur al alegerilor prezidenţiale din Slovacia a fost câştigat detaşat de Zuzana Čaputová, cea care are mari şanse să fie în acelaşi timp prima femeie şi şi cel mai tânăr preşedinte al Slovaciei. Aceasta a reușit să obțină 40,57% din voturile valabil exprimate, scrie portalul Bumm din Bratislava. Zuzana Čaputová candidează din partea partidului Slovacia progresistă, care este o formaţiune politică relativ tânără. În turul al doilea – care va avea loc peste două săptămâni – Čaputová se va confrunta cu reprezentantul partidului Smer (Direcţia) Maroš Šefčovič care a obţinut 18,7%. Smer este un partid de orientare social-democrată condus de fostul premier Robert Fico, şi care şi în prezent este principalul partid de guvernământ. La alegerile de ieri au participat 2.158.859 persoane, ceea ce reprezintă o rată de participare de 48,74%. Pe locul al treilea s-a plasat cu 14,34% Štefan Harabin, fost judecător cunoscut pentru viziunea sa extremistă, urmat de Marian Kotleba (10,39%), František Mikloško (5,72%), Bugár Béla (3,1%), Milan Krajniak (2,77%) şi Eduard Chmelár (2,74%).

Institutul de sondare a opiniei publice Focus a măsurat preferinţele electoratului pentru cazul în care  Čaputová şi Šefčovič intră în turul doi al alegerilor (acest lucru era previzibil înainte de alegeri). Rezultatul a fost că Čaputová va câştiga cu o majoritate de două treimi.

Favorita alegerilor prezidenţiale a anunţat din luna mai a anului trecut că va candida la alegerile prezidenţiale, dar a început să crească în sondaje doar în ultimele săptămâni. Partidul acesteia – care  a fost inițial o mişcare civică – doreşte să ofere o alternativă pentru cei care s-au simțit înşelați de clasa politică existentă. Slovacia progresistă se autodefineşte ca o forţă politică liberală, dedicată luptei anticorupţie şi este ataşată valorilor europene.

Este interesant de menţionat că succesul lui Čaputová a fost precedat de cutremurul politic din Slovacia reprezentat de asasinarea de anul trecut a jurnalistului Jan Kuciak şi a logodnicei sale. În urma acestui caz care a zguduit opinia publică premierul Robert Fico a trebuit să demisioneze, iar partidul său, Smer a pierdut o parte însemnată a sprijinului electoral. Presa de dreapta a considerat că asasinarea lui Kuciak a fost posibilă din cauza corupţiei sistemului politic din Slovacia şi a militat pentru o schimbare radicală a elitei politice. Pe acest val s-a ridicat prima dată Robert Mistrik, un cercetător cunoscut care a susţinut că opoziţia trebuie să fie unită şi politicienii opoziţiei trebuie să se retragă în favoarea celui mai bine plasat candidat. Mistrik însă a căzut în propria sa capcană, după ce discursurile pasionale şi uşor teatrale ale avocatei Čaputová au atras mai mulţi susţinători decât retorica seacă a savantului Mistrik. Fiind depăşit în sondaje, acesta s-a retras din cursă şi i-a îndemnat pe susţinătorii săi să o sprijine pe Čaputová.

Dincolo de rezultatele alegerilor, putem observa un fenomen mai amplu, care nu este specific doar Slovaciei, ci şi Ucrainei, unde vor avea loc de asemenea alegeri prezidenţiale şi unde pe primul loc în preferinţele electoratului se află acel Volodimir Zelenski al cărui singurul atu – dar aparent suficient de puternic – este faptul că până acum nu a fost politician. Analiştii politici avertizează însă că voturile exprimate în semn de protest, şi sprijinirea unor forţe antisistem pot ascunde riscuri mari pentru sistemul democratic.

Székely Ervin, RADOR