Europa cu numeroasele ei probleme se află în centrul atenţiei presei internaţionale. Ziarele străine alocă totodată spaţii ample şi atacului terorist din Noua Zeelandă.
După atentatul soldat cu 50 de morţi în două moschei din localitatea Christchurch, premierul neo-zeelandez anunţă că suspectul, un australian de 28 de ani, va fi judecat în ţara unde a comis fapta, relatează New York Times, cu precizarea că dna Ardern a spus că va pune în discuţie regimul armelor. Alături de fotografiile victimelor, New Zealand Herald comentează că „puţini lideri din lume ar fi putut reacţiona cu atâta compasiune precum premierul Ardern”. Din capitala americană, Washington Post apreciază că „atacul din Noua Zeelandă evidenţiază cât de limitate sunt schimburile de informaţii despre ameninţările interne din sfera terorismului, între SUA şi aliaţii săi”. Şi tot Washington Post îşi îndreaptă atenţia asupra autorului masacrului, al cărui manifest „al urii” denotă un „rasism nelimitat şi remuşcări zero” din partea australianului care „s-a scufundat în extremismul de pe internet”. Ziarul To Vima din Grecia remarcă însă că este posibil ca acest „lup singuratic” „să fi avut contacte cu naţionalişti extremişti şi cu adepţi ai supremaţiei albilor în călătoria pe care a făcut-o în Balcani”, inclusiv la Bucureşti, în iarna anului 2016. Brenton Tarrant „a copiat practici ale ISIS”, consideră To Vima. Dar în acelaşi timp autorul masacrului din Noua Zeelandă „pare să fi dobândit o adevărată obsesie faţă de istoria agitată a Peninsulei Balcanice, în special faţă de lupta acerbă care a durat mai multe secole între lumea creştină şi cea musulmană”, după cum observă o altă publicaţie elenă, In.gr. „Războiul civilizaţiilor şi ameninţarea islamistă asupra Europei – şi prin extindere asupra lumii occidentale – se pare că deveniseră o obsesie mai ales după valul de refugiaţi din Orient spre Europa din ultimii patru ani şi după atacurile sângeroase ale jihadiştilor împotriva creştinilor, pe teritoriul european şi occidental în general”, explică sursa citată. Iar în Marea Britanie, The Times informează despre avertismentul lansat de poliţia din Regatul Unit cu privire la creşterea ameninţării extremismului de dreapta în insulă, după arestarea unui bărbat care a postat un mesaj de susţinere a atacului terorist din Noua Zeelandă, pe mediile de socializare. Ziarele britanice sunt însă în continuare acaparate de nesfârşitele dezbateri pe tema Brexit. Într-un articol pe care îl semnează în cotidianul The Telegraph, premierul britanic îi avertizează pe parlamentarii de la Londra că amânarea ieşirii ţării din UE, care ar constrânge Regatul Unit să participe la alegerile europene din mai, ar fi „interpretată ca un simbol flagrant al eşecului colectiv al Parlamentului”. În plus, dacă aleşii britanici nu vor susţine proiectul ei de acord înaintea summitului Consiliului European de joi, ar fi posibil să „nu mai ieşim din Uniune în următoarele luni sau chiar niciodată”, atenţionează premierul de la Londra, citat de The Telegraph. Totuşi, într-o intervenţie la BBC, un ministru din cabinetul doamnei May spune că s-ar putea ca premierul să renunţe să mai supună la vot acordul negocit de ea cu Bruxelles-ul, dacă nu va obţine un sprijin suficient. Iar pe de altă parte, după cum reliefează Financial Times, o amânare a Brexit pe termen lung „va secătui resursele uniunii şi îi va distrage atenţia de la problemele mai presante”. Pentru Franţa, o problemă mai presantă rămân protestele „vestelor galbene”, al căror episod XVIII „a fost marcat de distrugeri, ciocniri şi 200 de reţineri” în Paris, după bilanţul făcut de Le Monde. Într-un interviu pentru Le Parisien, primarul capitalei franceze se declara „extrem de şocată de violenţe” şi vorbea despre o „criză socială şi politică majoră”. Noua zi de manifestaţii a avut loc „după o multitudine de dezbateri organizate în toată Franţa la iniţiativa autorităţilor”, prin care „guvernul dorea să canalizeze furia şi să facă să apară propuneri, în timp ce numărul manifestanţilor a fost în scădere în ultimele săptămâni”, observă La Libre Belgique. Liberation rezumă situaţia: „după violenţele care au însoţit manifestaţiile vestelor galbene sâmbătă, responsabilii politici denunţă neajunsurile guvernului” în timp ce „Emmanuel Macron promite decizii în forţă”. Totuşi, la Paris a avut loc în weekend şi o altă acţiune, „un marş pentru climă reuşit” cu participarea a aproximativ „50.000 de manifestanţi paşnici dar hotărâţi” care au „cerut guvernului să adopte măsuri ecologice şi sociale pe măsura mizei climatice”, scrie acelaşi cotidian Liberation. Şi de altfel, mişcări revendicative au avut loc şi zona Balcanilor, după cum constată The Guardian. „Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, protestatarii au pătruns în clădirea televiziunii de stat din Serbia, iar poliţia albaneză a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa o mulţime care încerca să intre în Parlament”, scrie ziarul britanic, cu menţiunea că în Serbia au loc prosteste săptămânale din decembrie, împotriva preşedintelui Vucici. Proteste au avut loc şi în Muntenegru, unde „mii de oameni au participat la un marş în capitală” pentru a cere demisia preşedintelui şi a guvernului în legătură cu „acuzaţiile de abuz de putere, corupţie şi nepotism”, notează The Guardian, cu precizarea că şi revendicările din Albania sunau similar: „convocarea unor noi alegeri, pe fondul acuzaţiilor de corupţie şi fraude electorale”. Presa străină scrie şi despre protestul mai inedit iniţiat în România de un om de afaceri. „Sătul să şofeze pe cele mai proste drumuri din UE, un om de afaceri român a găsit un nou mod de a-şi exprima furia”, rezumă Bloomberg. Este vorba de „cea mai scurtă autostradă, construită pentru a ruşina o ţară”, remarcă BBC, precizând că „anteprenorul a sustinut o campanie agresivă intitulată „România vrea autostrăzi” și le-a cerut concetățenilor săi să protesteze împreună cu el, prin încetarea lucrului vineri, timp din 15 minute, odată cu inaugurarea segmentului său de drum” iar „campania a dus la o discuţie serioasă în toată ţara”. Şi Euronews dedică un reportaj aceleiaşi teme, constatând că „nu doar cantitatea drumurilor din România reprezintă problema, ci şi calitatea lor”, căci „conform rapoartelor Comisiei Europene, România se află în fruntea listei negre a victimelor rutiere din UE”./abuzoian/dsirbu
Adriana Buzoianu, RADOR
