Raportul Mueller se află în centrul disputelor politice

William Barr, ministrul justiţiei al Statelor Unite, a transmis congresului o sinteză de patru pagini a raportului procurorului special, Robert Mueller. Documentul se referă la cercetările privind o eventuală înţelegere a preşedintelui Donald Trump privind cooperarea sa cu guvernul rus pentru a câştiga alegerile prezidenţiale din anul 2016. Potrivit conținutului raportului, o astfel de cooperare nu poate probată, însă este cert că Moscova a încercat să influenţeze rezultatul alegerilor. Procurorul special nu susţine că Donald Trump ar fi comis infracţiunea de împiedicarea justiţiei, dar nici nu îl exonerează de o asemenea răspundere.

Fostul director al FBI, Robert Mueller a primit însărcinarea de a clarifica suspiciunea potrivit căreia Donald Trump a devenit preşedinte datorită sprijinului unor instituţii de stat ruseşti. Procurorul a lucrat foarte discret, în cursul anchetei nu s-au scurs informaţii în presă, însă mai mulţi colaboratori apropiaţi ai preşedintelui Trump sunt anchetaţi, sau au fost deja condamnaţi. Sinteza predată de ministrul justiţiei congresului a întârziat mult (William Barr a primit raportul de vinerea trecută). Presa americană are convingerea că această întârziere s-a datorat unui conflict între două principii: pe de o parte cutuma ministerului de justiţie este de a nu da publicităţii informaţii care pun într-o lumină defavorabilă o persoană care nu a fost pusă sub acuzare în mod oficial, iar pe de altă parte opinia publică are dreptul să fie informată cu privire ancheta care-l vizează pe preşedinte şi echipa sa de campanie. În plus, senatorii democraţi au invocat un precedent, când ministerul de resort a dat publicităţii informaţia potrivit căreia fostul ministru de externe, Hillary Clinton, și-a desfăşurat corespondenţa oficială de pe e-mailul său privat. Nici în acel caz doamna Clinton nu a fost pusă sub acuzare.

Membrii Partidului Democrat de opoziţie îi solicită insistent ministrului Barr să pună la dispoziţia legislativului raportul complet al lui Mueller. Cazul are şi conotaţii politice, pentru că Barr este cunoscut ca fiind un apropiat al lui Trump, fiind numit în funcție de către acesta în luna februarie, atunci când fostul ministru a fost forţat să demisioneze. The New York Times scrie că, având în vedere aplicarea principiului nepublicării informaţiilor cu conţinut negativ referitoare la o persoană care nu a fost pusă sub acuzare, se poate presupune că raportul conţine aprecieri grave la adresa preşedintelui ori la membrii echipei sale de campanie.

Cazul Trump a început înainte de luna ianuarie 2017, când serviciile secrete americane au sesizat că mai multe e-mail-uri ale politicienilor din staff-ul lui Hillary Clinton au fost sparte şi site-uri ale căror proprietari adevăraţi erau cetăţeni ruşi duceau o campanie denigratoare împotriva candidatului democrat. Inițial FBI-ul a declanşat cercetările în acest caz, însă preşedintele Trump în luna mai a nului 2017 l-a demis pe directorul de atunci al FBI, James Comey. După această demitere, adjunctul ministrului justiţiei, Rod Rosenstein a decis să-l însărcineze pe fostul director FBI, Robert Mueller ca în calitate de procuror special să continue munca pe care a început-o Comey. Cercetările lui Mueller au avut două obiective: să dovedească o eventuală înţelegere existentă între Trump şi agenţi ai Rusiei pentru ca aceştia din urmă să-l ajute pe Trump să câştige alegerile, și să afle dacă Trump a împiedicat funcţionarea justiţiei.

Sinteza raportului pe care William Barr l-a predat congresului nu confirmă în mod expres niciuna dintre aceste acuzaţii. Cu toate acestea, Robert Mueller a trimis în judecată mai multe persoane din echipa de campanie a lui Donald Trump (este vorba în primul rând despre fostul său şef de campanie Paul Manafort şi fostul său avocat, Michael Cohen) care au declarat că Trump i-a obligat  să mintă în faţa congresului cu privire la legăturile sale de afaceri în Rusia. Totodată, presa americană a aflat că ginerele preşedintelui, Jared Kushner şi Mmanafort s-au întâlnit în vara anului 2016 cu Natalia Veselnicikaia, o avocată de origine rusă care lucra pentru guvernul Rusiei, şi care s-a oferit să furnizeze informaţii compromiţătoare despre Hillary Clinton.

Chiar dacă raportul complet ar conţine informaţii care îl acuză pe preşedintele Trump, preşedintele american nu poate fi pus sub acuzare decât dacă parlamentul l-ar demite pe acesta în cadrul procedurii de impeachment. Aceasta este însă o procedură cu un caracter mai mult politic decât juridic, iar democraţii dețin majoritatea doar în Camera deputaţilor, nu şi în Senat.

Székely Ervin, Rador