Demonstranţii din Algeria au sărbătorit până în zorii zilei anunţul preşedintelui Abdelaziz Bouteflika de a demisiona – scrie BBC. Acesta conducea ţara din nordul Africii de douăzeci de ani, şi ar fi dorit să-şi continue cariera. În luna februarie își anunţase candidatura cel de-al cincilea mandat la alegerile prezidenţiale, care iniţial erau programate pentru mijlocul lunii aprilie. În urma anunțului său de a candida, au izbucnit demonstraţii – în mare parte paşnice – în toată ţara. Săptămânal sute de mii de oameni au protestat şi au solicitat o schimbare. Preşedintele însă a cedat greu şi gradual. În primă fază acesta doar şi-a retras candidatura, dar concomitent a amânat și data alegerilor, prelungindu-și astfel propriul mandat. Demonstraţiile însă – care datorită caracterului paşnic au fost denumite „revoluţia zâmbetului” – au continuat.
Cu toate acestea, Abdelaziz Boutelfika reprezintă încă o personalitate carismatică în Alger. În anul 1956, pe când avea vârsta de doar 19 ani, s-a alăturat Frontului Salvării Naţionale şi a luptat cu arma în mână împotriva colonizatorilor francezi. A activat în partea vestică a ţării, unde în cadrul cunoscutului grup Ujda a devenit o personalitate legendară a luptei pentru eliberare şi tot acolo a devenit un apropiat al fostului preşedinte Huari Boumedien.
Adevărata schimbare s-a produs atunci când preşedintele a fost părăsit şi de proprii săi aliaţi. De curând chiar şi armata i-a solicitat demisia, susţinând că nu-și mai poate îndeplini funcţia. Politicianul de 82 de ani a suferit în anul 2013 un accident vascular cerebral, de atunci se deplasează cu ajutorul scaunului cu rotile, vorbeşte greu, foarte rar participă la manifestări publice, este în continuu sub tratament medical. Potrivit opiniei unor comentatori de presă, preşedintele de un timp a pierdut frâiele puterii, practic este marioneta unei elite formată din militari, politicieni şi oligarhi financiari.
Întrebarea care se pune acum este ce urmează? Protestatarii susţin că nu e de ajuns demisia lui Bouteflika, este nevoie de o reînnoire totală a elitei politice. Pe de altă parte însă, analiştii cred că grupul de interese din spatele fostului preşedinte susţinut de armată nu va ceda uşor puterea şi influenţa. Partidul de guvernământ care conduce ţara din anul 1962 (de când a obţinut independenţa față de Franţa), Frontul de Eliberare Naţională (FEN) simte că anumite reforme nu se mai pot amâna. De aceea au iniţiat o consultare naţională înainte de alegeri, pentru a afla care sunt priorităţile cetăţenilor. Opoziţia politică cea mai puternică faţă de FEN, este Frontul de Salvare Islamică. Acesta are o ideologie islamică moderată, însă este pus sub semnul întrebării dacă se bucură de sprijinul social necesar, nemaivorbind că şi pe plan internaţional sunt destul de izolaţi. La demisia lui Bouteflika a contribuit starea lui de sănătate precară, dar şi problemele Algeriei. Jumătate din populaţia de 40 de milioane a ţării este formată din tineri cu vârsta sub 30 de ani. Pentru aceștia, numele fostului erou din războiul de independenţă nu reprezintă prea mult. În rândul tinerilor şomajul atinge un procent de 30%. În zadar dispune Algeria de mari rezerve de gaze naturale (sunt pe locul al 7-lea în lume) şi de ţiţei (locul 10 în lume), din aceste bogăţii nu pot să profite nici populaţia şi nici economia – care are o creştere lentă de 1,7% pe an. Merită menţionat că operatorul principal în extracţia de gaze şi ţiţei precum şi în rafinăria ţiţeiului este acel Holding Internaţional Sonatrach înregistrat în Olanda care, potrivit Reuters se pregăteşte să cumpere gigantul Gunvor, firma care operează în Rusia.
Știm cu certitudine că în Algeria, odată cu demisia președintelui, s-a încheiat o eră, dar încă nu ştim ce urmează după aceasta. Această situație prezintă interes şi pentru Europa, având în vedere că până în prezent Algeria era o ţară stabilă, cum este Tunisia cu care se învecinează şi nu s-a transformat într-un teatru de luptă, cum de exemplu s-a întâmplat în Libia care se află tot în vecinătatea ei.
Székely Ervin, RADOR
