Decizia administraţiei americane de a califica Gărzile Revoluţionare iraniene drept organizaţie teroristă se impune atenţiei presei internaţionale. În plus, cum ne-am obişnuit în ultima vreme, Brexitul ocupă spaţii ample în zarele străine, care relatează şi despre concluziile prezentate de premierul francez ca urmare a dezbaterii naţionale lansate drept răspuns la protestele vestelor galbene.
„Într-un demers fără precedent, SUA califică unitatea militară de elită a Iranului drept grupare teroristă”, titrează Washington Post, cu menţiunea că „măsurile adoptate împotriva structurii unui guvern străin au fost adoptate în pofida avertismentelor privind repercusiunile asupra operaţiunilor externe ale SUA”. New York Times punctează că „oficialităţi din conducerea Pentagonului şi CIA s-au opus acestui demers, argumentând că va permite autorităţilor radicale iraniene să justifice acţiunile letale împotriva americanilor”. Die Welt precizează că gărzile revoluţionare, care se află sub conducerea directă a Ayatollahului Ali Khamenei, „controlează toate graniţele Iranului, precum şi instalaţiile nucleare şi bazele militare ale ţării” cu deschidere la Golful Persic. Iar Wall Street Journal evidenţiază că autorităţile iraniene „au ameninţat cu represalii împotriva forţelor americane din Orientul Mijlociu”, în condiţiile în care „trupele şi miliţiile iraniene operează în proximitatea militarilor americani în Siria şi Irak”. Ziarele din Franţa scriu despre rezultatele marii dezbateri naţionale convocate de preşedintele Macron, prezentate de premierul Edouard Philippe. Într-un bilanţ al consultărilor, Le Monde relatează că „la o sută patruzeci şi două de zile de la începutul mişcării ‘vestelor galbene’, guvernul speră (…) să-i convingă pe francezi că au fost ascultaţi”. Ziarul parizian reţine că în privinţa democraţiei, „reducerea numărului de parlamentari este opţiunea cea mai populară, cu 86% din opţiuni”, dar subliniază că „Emmanuel Macron şi guvernul său s-au ferit să-şi ia vreun angajament privind rezultatul marii dezbateri, amintind repetat că este vorba doar de un eşantion calitativ al opiniei publice, şi nu de o serie de voturi”. „În aşteptarea primelor decizii prezidenţiale, care ar urma să fie anunţate la mijlocul lunii aprilie”, La Liberation remarcă „o cerere masivă de reducere a impozitelor şi serviciilor publice, preocupările de mediu dar şi respingerea masivă a fiscalităţii ecologiste şi totodată neîncrederea în aleşi şi înalţii funcţionari”. Iar din Belgia, Le Soir conchide că „momentul concluziilor reprezintă o aterizare dificilă şi riscantă pentru Macron”. În privinţa Brexitului, The Guardian relatează că „Theresa May se deplasează la Berlin şi Paris” în încercarea de a obţine o nouă amânare a Articolului 50. Pe de altă parte, „dacă nu va primi nicio prelungire, Regatul Unit ar urma să iasă din UE fără un acord, vineri”, clarifică ziarul de pe malurile Tamisei. Iar „singura modalitate de oprire a acestui proces ar fi ca parlamentarii să voteze o revocare a Articolului 50”, adică a retragerii Londrei din blocul comunitar, explică The Guardian. Acelaşi cotidian londonez menţionează că discuţiile purtate de premier cu liderul opoziţiei laburiste vizează o soluţie de compromis care ar implica o uniune vamală, dar într-un articol publicat de The Telegraph, Boris Johnson atenţionează că „parlamenarii conservatori se vor mobiliza pentru a opri capitularea lui May în privinţa uniunii vamale”. Iar Financial Times evidenţiază că „sporesc temerile privind posibilitatea ca preşedintele Macron să expedieze Regatul Unit pe uşa UE”. Mai multe ziare străine scriu şi despre ţara noastră. Le Figaro relatează că „fostul preşedinte român Ion Iliescu a fost acuzat de ‘crime împotriva umanităţii’, pentru rolul pe care l-a jucat în evenimentele sângeroase care au urmat revoltei anticomuniste şi căderii lui Nicolae Ceauşescu în 1989”. „Procuratura susţine că inculpaţii şi-au asumat în mod conştient uciderea cetăţenilor prin elaborarea şi implementarea unei strategii pentru consolidarea rapidă a puterii lor”, remarcă El Pais. Iar New York Times menţionează că „anunţul intervine la finalul anchetei care a vizat sângeroasa revoluţie anticomunistă haotică din 1989”. De la Sofia, ziarul Sega notează că „Partidul Social-Democrat aflat la guvernare în România riscă să fie exclus din Partidul Socialiştilor Europeni”, „deoarece guvernul de la Bucureşti îşi permite în mod sistematic să încalce statul de drept şi a fost avertizat de mai multe ori de Bruxelles”. Iar Russia Times atenţionează că „navele de recunoaştere şi de atac şi sistemele de rachetă ale Flotei Rusiei la Marea Neagră sunt la datorie, în legătură cu exerciţiile NATO” care sunt „monitorizate în vederea unei reacţii rapide la probabilele urgenţe”. Este vorba de exerciţiile militare de amploare organizate de Alianţa nord-atlantică în Marea Neagră cu participarea României, menţionează platforma media rusă.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
