Alegeri prezidenţiale în Macedonia de Nord

Cu o majoritate mai slabă decât cea preconizată în sondajele de opinie, cu doar 4000 de voturi mai mult, Stevo Pendarovski – reprezentantul socialiştilor la guvernare – a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale din Macedonia de Nord în faţa Gordanei Siljanovska-Davkova, reprezentanta partidului populist de dreapta VMRO DPMNE – scrie Deutsche Welle. Prezenţa la vot a fost sub aşteptări, de doar 41,82% ceea ce se poate explica din cauza influenței a doi factori. Pe de o parte, listele de alegători sunt învechite, nu au fost actualizate de ani de zile, astfel că multe persoane decedate figurează încă pe listele de vot (oferind subiecte pentru reviste de umor), pe de altă parte aproximativ 10% din populaţia ţării a plecat la muncă în străinătate, aceștia nu au putut vota în ţările unde au reşedinţă, iar foarte puţini dintre ei s-au întors în ţară pentru a participa la procesul electoral.

După numărarea a 99,96% din buletinele de vot Pendarovski a obţinut 42,85% din voturi ceea ce înseamnă 323.846 de voturi, iar Siljanovska a totalizat 42,24% (319,240 de voturi). Reprezentantul minorităţii albaneze, Blerim Reka a primit 10,57%, ceea ce înseamnă că în turul al doilea al alegerilor membrii comunităţii albaneze vor decide cine va fi preşedintele Macedoniei de Nord.

În prima sa declaraţie de după alegeri, Pendarovski a afirmat că în ultimii ani ţara „nu a avut preşedinte”. Prin această formulă politicianul s-a referit la faptul că atât timp cât ţara a fost condusă de fostul prim-ministru Nikola Gruevski (cel care s-a refugiat în Ungaria după ce a fost condamnat pentru corupţie), preşedintele demisionar Giorgie Ivanov a slujit puterea. După ce socialiştii au preluat guvernarea, Ivanov a făcut tot ce a depins de el ca să obstrucţioneze munca guvernului. De exemplu, a refuzat să semneze proiectul de modificare a Constituţiei care prevedea schimbarea denumirii ţării în Macedonia de Nord, deşi ştia că astfel s-ar putea încheia o dispută cu Grecia, care durează de 25 de ani, şi s-ar deschide calea către integrarea europeană a ţării. Pendarovski s-a adresat minorităţii albaneze, spunând că de la Siljanovska nu se pot aştepta la nimic bun și din acest motiv să-l voteze pe el în turul al doilea.

În schimb, Siljanovska, reprezentanta dreptei, a afirmat că odată cu venirea socialiştilor la putere ţara este în „cădere liberă”. Secretarul general al VMRO DPMNE, Igor Yanuşev a mers şi mai departe vorbind despre o „primăvară nouă” sugerând, că puterea socialiştilor ar trebui curmată printr-o revoluţie.

Potrivit opiniei analiştilor, este foarte puţin probabil ca minoritatea albaneză să voteze în turul al doilea cu partidul populist de dreapta VMRO DPMNE, având în vedere că unul dintre partidele albaneze a încheiat în trecut un acord electoral cu socialiştii şi în acest mod a putut lua naştere guvernul condus de Zoran Zaev. În urma acestei manevre VMRO DPMNE a avut ieşiri violente antiminoritare şi a încercat să instige populaţia împotriva albanezilor. Reprezentantul acestei minorităţi, Blerim Reka încă nu a luat o poziţie clară în favoarea socialiştilor, dar până în 5 mai poate să o facă, totul depinde de negocierile secrete care se poartă acum între socialişti şi organizaţiile minorităţilor albaneze. Chiar dacă Blerim Reka a afirmat că „nu vor să comercializeze” acele aproape 80.000 de voturi, pe care le-au primit, nici pentru această minoritate nu este indiferent cine va fi preşedintele ţării. Presa din Macedonia de Nord consideră că majoritatea covârşitoare a albanezilor îl preferă pe Pendarovski faţă de Siljanovska, având în vedere că primul candidat a avut o atitudine mult mai deschisă şi cooperantă faţă de albanezi (motiv pentru care a şi fost atacat de VMRO DPMNE că ar fi un trădător). Singura problemă este dacă albanezii se vor prezenta la vot, având în vedere că reprezentantul lor a ieşit din cursa electorală. În turul al doilea al alegerilor participarea ar trebui să ajungă la 40%. dacă nu se va realiza acest cvorum, atunci ar putea să se declanşeze o criză constituţională gravă, chiar dacă prerogativele constituţionale ale preşedintelui în Macedonia de Nord sunt destul de limitate. Chiar şi procentul de participare de duminică a fost un record negativ în istoria ţării din anul 1991 până în prezent. Rezultatul votului arată că ţara este divizată din punct de vedere politic. În anul 2017 Nikola Gruevski, fostul preşedinte al VMRO DPMNE a pierdut alegerile parlamentare şi guvernarea a fost preluată de socialişti. Gruevski a instaurat un regim semidictatorial, a împins ţara spre un război civil. Împotriva mai multori lideri ai VMRO DPMNE s-au declanşat procese penale pentru corupţie, dar cei mai mulţi au scăpat beneficiind de un decret de graţiere emis de guvernul socialist. Cu toate acestea, unitatea naţională dorită de actualul guvern încă nu s-a realizat. Alegerile prezidenţiale însă, ar putea deschide calea către integrare în NATO şi în UE a Macedoniei de Nord.

Székely Ervin, RADOR