Presa internaţională acordă o atenţie specială summitului UE care va începe joi la Sibiu. Le Vif subliniază că reuniunea la vârf, cu ocazia căreia conducătorii europeni se vor întruni în 27, fără Regatul Unit, este consacrată pregătirii „agendei strategice” a Uniunii pentru următorii cinci ani. Liderii prezenţi la Sibiu urmează de asemenea să stabilească jaloanele cursei pentru preşedinţia instituţiilor UE, între care cea a Comsiei Europene, pe care Jean-Claude Juncker o prezidează până la finele lunii octombrie.
„Conducătorii europeni care urmează să se întâlnească joi 9 mai la Sibiu pentru a vorbi despre viitorul UE ar fi preferat neîndoielnic să pornească de la previziuni economice mai optimiste”, notează Le Monde, citând raportul Comisiei Europene dat publicităţii pe 7 mai. „Pentru a doua oară la rând, instituţia comunitară îşi diminuează perspectivele de creştere a PIB-ului pentru 2019, la 1,4% pentru întreaga UE şi la 1,2% pentru zona euro”.
„Discuții tabu în Transilvania” este titlul sub care publicaţia Euractiv analizează perspectivele summitului de la Sibiu. Tabu este, în opinia autorului, chiar cuvântul „Brexit”, de care Bruxelles-ul s-a săturat. „Statele occidentale ale UE sunt în general dornice să utilizeze conferința pentru scopul ei inițial, adică aprofundarea unor chestiuni precum integrarea pieței unice și a celei digitale, schimbările climatice, justiția socială și așa mai departe, dar încă este neclar ce vor face statele din Europa Centrală și de Est, precizează Euractiv. Din La Libre Belgique aflăm că şeful executivului de la Bruxelles a prezentat în faţa presei un bilanţ în general pozitiv al preşedinţiei sale care se va încheia la sfârşitul lunii octombrie, subliniind în special relansarea investiţiilor şi scăderea şomajului în UE din 2014. Juncker a recunoscut totuşi două „erori”, reţine publicaţia bruxelleză. Prima este decizia sa de a nu interveni în cursul dezbaterilor din campania pentru referendumul din Regatul Unit din 2016, care a dus la Brexit. Cea de-a doua eroare a fost reacţia întârziată la scandalul Luxleaks, cel care a pus în circulaţie acuze la adresa acordurilor adoptate în Luxemburg cu firme importante pentru ca acestea să poată plăti impozite mai mici, în timpul mandatului său de premier.
Controversata decizie a Biroului Electoral Central din Turcia de a organiza din nou alegeri municipale la Istanbul continuă să stârnească îngrijorări. France 24 reaminteşte că, la precedentul scrutin, candidatul mai multor partide de opoziție, Ekrem Imamoglu, l-a învins pe cel al AKP, fostul premier Binali Yildirim, cu mai puțin de 15.000 de voturi. O diferență infimă la scara megalopolisului turcesc, dar un afront pentru președintele Recep Tayyip Erdogan, el însuși primar al Istanbulului în anii 1990, după cum precizează France 24. The Guardian redă o declaraţie a preşedintelui turc, care subliniază că reorganizarea alegerilor pentru primăria Istanbul reprezintă „cea mai bună opţiune” pentru Turcia. Cu adevărat îngrijorător este faptul că Erdogan face referire la „crimă organizată” şi „corupţie profundă” în privinţa alegerilor de acum o lună, ceea ce nu poate decât să descurajeze forţele de opoziţie, punctează ziarul londonez. Pe acelaşi subiect, New York Times reţine faptul că decizia autorităţilor turce de a anula alegerile din martie a lăsat opoziţia dezorientată, dar nu dezarmată. „Boicotarea votului ar însemna cedarea controlului asupra capitalei financiare a Turciei preşedintelui şi partidului său, AKP. De aceea, Ekrem Imamoglu, candidatul opoziţiei care a ieşit învingător pe 31 martie, a anunţat că va candida din nou, cu speranţa de a învinge şi de această dată”.
Reluarea ostilităţilor în fâşia Gaza reţine atenţia presei americane. „Rachetele artizanale din Gaza continuă să străpungă sofisticata apărare israeliană”, observă un analist al Washington Post, care pune sub semnul întrebării eficacitatea controlului strict la care sunt supuse frontierele fâşiei Gaza de către statul Israel. Pentru New York Times, răspunsul este scurt şi dureros: „De ce continuă luptele dintre israelieni şi palestinieni? Pentru că este în interesul liderilor lor”, şi explică: premierul israelian Netanyahu poate continua să atace Hamas, grupul militar ce controlează Gaza, cu scuza că palestinienii nu doresc pacea şi că soluţia „două state” este imposibilă. La rândul său, Hamas îşi consolidează imaginea de apărător al teritoriului palestinian, atacat constant de Israel. „Rezultatul este o stranie simbioză”, explică New York Times escalada violenţelor. Şi pentru Washington Post, motivele relansării conflictului sunt clare, dar pornind de la o altă ipoteză: „Un concurs muzical nu poate fi lesne asociat cu un conflict militar, dar în ultimele schimburi de focuri dintre Israel şi palestinieni, un rol major îl joacă cel mai kitsch, dar şi cel mai urmărit concurs muzical din Europa”. Israelul va găzdui finala Eurovision, între 14 şi 18 mai, eveniment prin care va încerca să recupereze la capitolul imagine pe scena internaţională, astfel că totul va fi glamour, cu invitată de onoare – Madonna. Dar luminile rampei atrag şi vulnerabilitate, cred experţii militari, care reamintesc că spectacolul va leza sensibilităţi, deoarece este perioada Ramadanului. Astfel, recentele schimburi de focuri reprezintă o ameninţare-avertisment la adresa finalei Eurovision, conchide Washington Post.
(Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR)
