Alegerile pentru Parlamentul European au adus pierderi importante principalelor familii politice, popularii şi socialiştii, care rămân însă cele mai mari formaţiuni din forul legislativ. Liberalii europeni au cunoscut o creştere semnificativă faţă de rezultatele de acum 5 ani. La fel, naţionaliştii de extremă dreapta, care îşi fac intrarea în parlament direct pe locul 5. Potrivit corespondentului la Bruxelles, formaţiunile proeuropene rămân totuşi dominante, iar prezenţa la vot a bătut recordul ultimelor două decenii.
Reporter: Amalia Bojescu – Imaginea viitorului Parlament arată că Grupul Partidului Popular European va rămâne cel mai numeros din legislativul european, chiar dacă numărul mandatelor va scădea de la 221 la circa 179. Şi Grupul Alianţei progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor pierde din mandate – 152 de mandate, faţă de 191, în legislatura care se încheie. Cei de la ALDE vor ajunge de la 67 de mandate la 105. Grupul Verzilor ar putea deveni al patrulea grup politic în Legislativul european, ca mărime, cu 69 de mandate, iar conservatorii şi reformiştii se estimează că vor avea 60 de mandate. Alegerile din acest an au adus şi o creştere în procente a partidelor eurosceptice. Cu toate acestea, formaţiunile proeuropene au majoritate în Parlament. Prezenţa la vot, la nivelul UE este estimată la 50,5% – cea mai mare din ultimii 20 de ani. Alegerile europene vor da startul unei ample negocieri politice, în condiţiile în care de rezultatul lor depinde nominalizarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, care va fi însărcinat să constituie un nou colegiu al comisarilor. PPE revendică această funcţie, în baza rezultatelor obţinute, dar nu sunt expuse alianţe care să propună candidatul socialiştilor şi democraţilor sau pe cel al ALDE. O primă discuţie va avea loc mâine, în cadrul unei reuniuni informale a liderilor europeni, convocate de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk./lalexandrescu/sdm2
RADUI ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (27 mai)
