„Partidele pro Uniunea Europeană îşi păstrează întâietatea pe continent”, titrează Financial Times, observând că alegătorii au optat din nou pentru o majoritate proeuropeană, deşi ceva mai fragmentată de ascensiunea verzilor şi a liberalilor în detrimentul marilor partide ale popularilor şi socialiştilor. Le Point constată că „populiştii nu răstoarnă Parlamentul European”, iar, potrivit The Guardian, „prognozata ascensiune a extremei dreapta a fost mai degrabă un val”. În pofida unui rezultat puternic, de altfel aşteptat în ţări ca Polonia, Ungaria şi Italia, partidele naţionaliste au înregistrat rezultate mai mici decât sperau în Finlanda, Slovacia, Olanda şi Germania, iar formaţiunea lui Marine Le Pen, chiar dacă situată pe primul loc în Franţa, a obţinut cam acelaşi număr de mandate ca în 2014, în timp ce susţinerea partidului de extrema dreaptă din Danemarca a scăzut la jumătate, explică The Guardian. Acelaşi cotidian britanic consideră că marele câştigător a fost prezenţa la vot. „După 40 de ani de declin constant, participarea a crescut cu opt puncte procentuale ajungând la 50,5% pentru întregul bloc, cu sporuri deosebit de sănătoase în Franţa, Germania, Spania, Polonia, Ungaria şi România. Acest lucru nu numai că întăreşte legitimitatea democratică a parlamentului, dar reflectă totodată o „europenizare” treptată a politicii, în condiţiile în care temele naţionale şi europene, precum migraţia, criza climatică, economia, securitatea se împletesc din ce în ce mai mult, comentează The Guardian.
Alegerile din România preocupă presa internaţională pe trei paliere: înfrângerea suferită de partidul de guvernământ în alegeri, succesul referendumului iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis şi cozile uriaşe formate de votanţii din diaspora în numeroase oraşe europene. „Stânga românească aflată la putere înregistrează o înfrângere serioasă”, titrează Le Monde, în timp ce EuObserver notează că „Alegătorii români pedepsesc PSD”. „O lovitură la urne pentru guvernul român aflat în centrul unor dispute pe teme de corupţie”, titrează ziarul turc Haberler, în vreme ce Le Point vorbeşte despre „un avertisment pentru social-democraţii din România”. Remarcând că a fost „un scrutin marcat de o masivă participare”, în special a celor mai tineri alegători, cotidianul francez comentează că „o altă surpriză a acestor alegeri europene în România este că opoziţia de dreapta şi-a regăsit suflul. Partidul Naţional Liberal (PNL) a devansat PSD, iar o alianţă de partide apărute de nicăieri, USR-PLUS, reprezentând tânăra generaţie, se găseşte pe poziţia a treia”.
„Românii votează copleşitor pentru a sprijini efortul anticorupţie”, titrează Washington Post, detaliind că 80% dintre alegători s-au exprimat în favoarea referendumului iniţiat de preşedintele ţării pentru a exercita presiuni asupra coaliției de guvernământ să abandoneze eforturile de relaxare a legislaţiei anticorupție și pentru a opri amnistia și graţierea pentru cei condamnaţi pentru corupție. „România susţine pariul preşedintelui privind reforma justiţiei” titrează şi EuObserver, comentând că referendumul a fost menit să transmită un „semnal” guvernului să nu pericliteze reforma justiţiei.
Cozile uriaşe de la secţiile de votare din străinătate fac înconjurul presei europene. „Românii furioşi protestează după ce nu li s-a respectat dreptul la vot”, titrează Euronews. „Mediile de socializare au fost inundate cu înregistrări video făcute de românii din străinătate, în care se vedeau cozi lungi în oraşe mari printre care Birmingham, Amsterdam şi Roma. Alegătorii s-au plâns că timpul de aşteptare a fost de aproximativ şapte ore la consulatul român din Bruxelles, relatări similare venind din Dublin, Geneva şi Girona”, notează Politico. La Provence din Franţa, La Stampa din Italia şi Dutchnews din Olanda vorbesc despre intervenţia poliţiei la Marsilia, Torino şi, respectiv, Haga, pentru a-i calma pe românii furioşi că nu au putut vota după aşteptări de câteva ore în faţa secţiilor de votare. La Bristol „huiduieli asurzitoare” au răsunat duminică seară după ce câtorva sute, dacă nu chiar mii, de români li s-a refuzat şansa de a vota, notează şi Bristol Post.
În sfârşit, condamnarea lui Liviu Dragnea ţine capul de afiş al ultimelor ştiri legate de România. „Cel mai puternic om din România trimis la închisoare pentru corupţie” titrează New York Times şi Bloomberg. „Şeful partidului de guvernământ a fost acuzat că ar fi facilitat unor membri de partid ocuparea unor funcţii administrative”, explică Die Presse, în timp ce El Pais observă că decizia de condamnare „vine la o zi după ce peste 6 milioane de români, aproximativ 80% dintre cei care au mers la urne duminică, au votat în favoarea reformei constituționale propuse de referendum pentru a proteja legile împotriva corupției” .”Controlul lui Liviu Dragnea asupra politicii româneşti pare să fi ajuns la final într-o manieră spectaculoasă, luni, când liderul social-democrat a fost condamnat la închisoare pentru corupţie, la câteva ore după ce-şi condusese partidul de guvernare spre o înfrângere gravă la alegerile europene”, conchide Financial Times.
(Carolina Ciulu – RADOR)
