Comemorarea a 75 de ani de la Debarcarea în Normandia a fost un prilej pentru liderii lumii occidentale de a se aduna în cadrul unei ceromonii emoţionante, afişând, potrivit The Times, imaginea unei unităţi internaţionale, în ciuda controverselor care au însoţit vizita preşedintelui american Donald Trump în Marea Britanie. În timp ce liderii politici au citit rugăciuni sau fragmente cutremurătoare din scrisorile unor foşti luptători pentru libertate, cele mai calde aplauze au fost rezervate veteranilor de război, după cum constată The Guardian. Însă în spatele ceremoniei, disensiunile din blocul occidental rămân vizibile. La Londra, preşedintele american şi-a arătat susţinerea pentru liderii care împing Marea Britanie spre o ieşire brutală din Uniunea Europeană, călcând în picioare normele diplomatice ca liderii străini să evite amestecul în politica internă, observă Politico. Prezentându-se drept un „apostol al Brexitului”, după cum scrie Le Figaro, Donald Trump promite Marii Britanii un „acord comercial fenomenal” după ieşirea din Uniunea Europeană, notează The Independent. La Libre Belgique remarcă o răcire a relaţiilor dintre Donald Trump şi preşedintele francez Emannuel Macron, pe care îi despart dezacorduri tot mai evidente. Departe de cordialitatea pe care o arătau la început, cei doi lideri se contrează acum pe mai multe subiecte, de la climă la Iran, trecând prin tensiunile comerciale, detaliază ziarul belgian. Atenţia maximă a fost îndreptată însă asupra întâlnirii dintre Trump şi Merkel, despre care Reuters scrie că a durat circa zece minute, fără a fi oferite prea multe detalii. Bloomberg comentează că a fost prima întâlnire după discursul susţinut săptămâna trecută în faţa studenţilor de la Harvard în care Merkel l-a atacat voalat pe Trump, îndemnând la „dărâmarea zidurilor” şi subliniind că „minciunile nu trebuie tratate drept adevăruri”. Bloomberg aminteşte şi că în ultimul timp relaţiile americano-germane s-au înrăutăţit pe fondul acuzaţiilor lansate de preşedintele american împotriva excendentului comercial german, a cheltuielilor reduse ale Berlinului în domeniul apărării sau împotriva intenţiei Germaniei de a construi un gazoduct pentru importul de gaze naturale ruseşti.
La polul opus, China şi Rusia strâng legăturile într-un front unit împotriva presiunii americane, titrează South China Morning Post, în timp ce agenţia rusă Tass anunţă semnarea de către Vladimir Putin şi Xi Jinping a Declaraţiei privind parteneriatul dintre Rusia şi China. Confruntate cu sancţiunile şi războiul comercial impuse de Washington, Moscova şi Beijingul au reuşit să depăşească deceniile de neîncredere reciprocă, iar liderii lor construiesc o relaţie a cărei importanţă este în creştere, depăşind estimările multor analişti că ar fi doar „un scurt mariaj din interes”, comentează Financial Times.
Pe plan european, prim-ministrul Cehiei atacă Uniunea Europeană după scandalul provocat de dezvăluirea unei fraude cu fonduri europene, scrie Euobserver, detaliind că premierul miliardar Andrej Babiš a acuzat oficiul european anti-fraudă, OLAF, că încearcă să-i „destabilizeze” țara, prin cererea de a înapoia fondurile suspectate de fraudă. Declaraţiile lui vin însă în contextul celei mai mari manifestaţii desfăşurate la Praga de la căderea comunismului încoace, în care aproximativ 120.000 de protestatari i-au cerut demisia „pentru binele ţării”. Euobserver detaliază că sentimentul anti-Babiš a luat amploare după ce poliția cehă l-a acuzat în aprilie de o fraudă legată de o subvenție de 2 milioane de euro pentru o companie a sa şi după ce Babiš a numit un ministru al justiției favorabil lui, în încercarea de a mușamaliza cazul.
În privinţa României, „Uniunea Europeană laudă schimbarea de plan cu privire la reformele controversate”, titrează Euractiv, explicând că după întâlnirea premierului Viorica Dăncilă cu preşedintele şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi, respectiv, Frans Timmermans, „cei doi oficiali au salutat angajamentul guvernului român de a abandona contestatele reforme judiciare”.
Bloomberg consideră că Uniunea Europeană a înregistrat un succes mai amplu în privinţa reformelor judiciare promovate de ţări din Europa de Est, reuşind să limiteze „capacitatea Ungariei, Poloniei şi României de a distruge independenţa instanţelor”. Viktor Orban a suspendat brusc planurile legate de constituirea unui sistem paralel de instanţe administrative, pentru a evita noi confruntări cu Bruxelles-ul, social-democraţii români au suferit o usturătoare înfrângere la alegerile europene, iar partidul polonez PIS – care a câştigat în faţa opoziţiei la alegerile pentru Parlamentul European – chiar dacă nu a cedat prea mult la presiunile UE, o va face pe măsură ce se apropie dezbaterea privind bugetul european, explică Bloomberg, conchizând: „Uniunea Europeană câştigă partida de combatere a regreselor făcute în domeniul statului de drept”. (Carolina Ciulu)/cciulu
