Kassym-Jomart Tokayev a câştigat alegerile prezidenţiale din Kazahstan. După destrămarea Uniunii Sovietice din anul 1991, țara din Asia Centrală a fost condusă de Nursultan Nazarbayev, cel care a demisionat în luna martie şi a propus alegerea lui Tokayev în locul său. Potrivit datelor oficiale comunicate ieri de comisia electorală, Kassym-Jomart Tokayev a obţinut 70,8% din voturi, fiind declarat astfel câştigătorul alegerilor chiar după primul tur. Potrivit misiunii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) alegerile nu au fost corecte.
Votul de duminică a fost urmat de demonstraţii şi sute de oameni au fost arestaţi. Potrivit agenţiei de ştiri AFP, rezultatul alegerilor reprezintă încheierea unui proces de tranziţie care a urmat demisiei lui Nazarbayev şi care a fost foarte bine organizat. Tokayev – care până acum a lucrat în diplomaţie – are 66 de ani şi a declarat că va urma paşii mentorului său: Nursultan Nazarbayev. Acesta din urmă deține un rol important în fosta republica sovietică şi după demisia sa, până şi capitala şi-a schimbat numele din Astana în Nur-Sultan.
Potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală din Kazahstan, la alegerile prezidenţiale de duminică participarea a fost de 77,4%. Pe locul doi după Tokayev s-a clasat Amirjan Qosanov, candidatul mişcării politice naţionale numită Ult Tagdiri (Soarta Naţiunii), cu 16,2% din voturi. Aparent această performanţă este una modestă, însă este cel mai bun scor electoral pe care un politician al opoziţiei l-a obţinut vreodată în Kazahstan.
Observatorii notează că în foaia de parcurs foarte bine pregătită pentru Tokayev au existat totuşi şi sincope. Toată campania electorală a fost presărată cu demonstraţii ale opoziţiei, care condamnau ceea ce ei numeau „un simulacru de alegeri, cu un rezultat dinainte măsluit” şi au chemat populaţia să boicoteze alegerile. În Nur-Sultan şi în Almati jurnaliştii de la AFP au fost martorii arestării a sute de demonstranţi. Mai mult, chiar şi un corespondent al agenţiei de ştiri franceze a fost reţinut pentru un scurt timp, iar unui operator de televiziune i s-a confiscat aparatura de înregistrare.
Adjunctul ministrului de interne, Marat Kojayev a declarat că în cele două oraşe în jur de 500 de oameni au fost duşi la sediile poliţiei pentru cercetări. Oficialul a susţinut că intervenţiile poliţiştilor erau legale, iar responsabilitatea pentru tulburarea ordinii publice aparţine „elementelor radicale, care au organizat manifestaţii neautorizate”.
Ieri misiunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa a dat un comunicat în care a susţinut că alegerile au fost afectate de încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Printre aceste abuzuri au fost amintite acţiunile poliţiei împotriva celor care manifestau paşnic, precum şi o serie de nereguli constatate de observatori în timpul votării. „Alegerile s-au desfăşurat într-un mediu dominat de partidul de guvernământ, ceea ce a limitat exprimarea criticilor” – se scrie în comunicat. Documentul a mai semnalat numeroase încălcări ale legislaţiei electorale constatate în timpul votării şi pe parcursul numărării voturilor, astfel că în aceste condiţii nu se poate vorbi despre un proces electoral corect – afirmau membrii misiunii OSCE.
Kazahstan are o populaţie de 18 milioane de oameni, dar dintre ei doar 10 milioane au drept de vot. Rezultatul alegerilor nu reprezintă o surpriză în condiţiile în care organizaţiile civice care luptă pentru respectarea drepturilor omului au criticat de multe ori deficitul de democraţie din această ţară. Potrivit acestora, Nursultan Nazarbayev a creat un sistem autocratic în care deciziile au fost luate centralizat, de cele mai multe ori chiar de preşedintele, care s-a autoproclamat „Conducătorul naţiunii”. Legislaţia, dar mai ales practica autorităţilor, a redus la tăcere opoziţia şi organizaţiile civice. Acestea din urmă sunt aspru controlate de către instituţiile statului.
Din aceste motive Kazahstan este o ţară relativ izolată pe plan internaţional. O excepţie o reprezintă Ungaria, care şi-a dezvoltat spectaculos relaţiile economice cu Kazahstan, iar în aprilie ministrul de finanţe ungar, Varga Mihály, a declarat că guvernul de la Budapesta va încuraja crearea de firme mixte kazaho-maghiare.
Székely Ervin, RADOR
