Criza politică din Moldova reţine în continuare atenţia presei internaţionale. Ziarele străine publică de asemenea numeroase articole despre cazul unui jurnalist rus, arestat de autorităţile de la Moscova după ce s-a concentrat în activitatea sa asupra demascării unor acte de corupţie, precum şi despre alegerea unui succesorului preşedintelui Nazarbaev, în Kazahstan.
„Două guverne moldoveneşti rivale au avut concomitent întâlniri ale cabinetelor lor şi s-au acuzat reciproc de încercarea de uzurpare a puterii, luni, adâncind criza adusă de alegerile parlamentare neconcludente din februarie”, rezumă situaţia New York Times. Sub titlul „Dodon şi Plahotniuk îşi împart puterea”, Nezavisimaia Gazeta apreciază că „situaţia din Moldova nu are precedent”. După cum explică ziarul rus, deşi „puterea aleasă de popor este evidentă – fiind formată din preşedintele Dodon şi parlament”, noul guvern „legitim este respins de puterea reală”, reprezentată de Partidul Democrat al oligarhului Plahotniuk, „care în ierarhia oficială nu este nimeni”. În viziunea gazetei Nezavisimaia, reprezentanţii puterii de la Chişinău sunt la rândul lor exponenţii unor interese străine: „Maia Sandu și Andrei Năstase sunt în favoarea vectorului european de dezvoltare a țării, precum și pentru unificarea Republicii Moldova cu România. Sandu este susținută de Statele Unite ale Americii, fiind cunoscută din vremea când lucra în aparatul Băncii Mondiale. Pentru Năstase insistă UE”, în vreme ce „Dodon a susținut mereu dezvoltarea relațiilor cu Rusia, iar acum (…) democrații îl învinovățesc pe președinte de trădare, afirmând că a promis Moscovei că va susține federalizarea țării sale”. The Telegraph scrie că „NATO şi UE fac apel la ‘calm şi reţinere’ în Moldova” şi estimează că „micul stat ex-sovietic, care este şi cel mai sărac din Europa, se confruntă acum cu perspectiva unei perioade prelungite de instabilitate, întrucât se luptă cu o criză păgubitoare care a adus în discuţie problema legată de deţinătorii reali ai puterii”. Iar Le Figaro informează că „Franţa, Germania, Regatul Unit, Polonia şi Suedia şi-au anunţat luni ‘sprijinul’ pentru Parlamentul Moldovei, a cărui dizolvare fusese anunţată de premier”. Şi aminteşte că „ţara este prada unor scandaluri politico-financiare, de felul ‘dispariţiei’ sumei de aproape un miliard de dolari, echivalând cu aproximativ 15% din PIB-ul moldav, constatată în 2016”.
Ziarele străine îşi îndreaptă atenţia şi asupra unei alte republici foste sovietice, Kazahstan, unde au avut loc alegeri prezidenţiale. „Succesorul pe care şi l-a ales fostul preşedinte Nursultan Nazarbaiev – care s-a aflat la putere 30 de ani – a câştigat scrutinul cu 70% din voturi, potrivit primelor estimări”, relatează Le Monde. Washington Post scrie însă că rezultatul alegerilor este contestat de protestatarii care acuză un proces nedemocratic. „Victoria lui Tokaiev, diplomat de carieră în vârstă de 66 de ani, era ca şi asigurată”, remarcă Le Soir, cu menţiunea că „alegerile au fost marcate de sute de arestări”. The Guardian notează totuşi că majoritatea de peste 70% cu care a fost ales favoritul fostului preşedinte „nu se ridică la înălţimea sprijinului zdrobitor de 98% obţinut de Nazarbaiev la precedentele alegeri, care precum toate celelalte consultări electorale desfăşurate în Kazahstan au fost cel mai probabil fraudate, conform monitorilor internaţionali”. Şi de altfel, adaugă The Guardian, „în Kazahstan sunt de aşteptat schimbări minimale”, mai ales că „Nazarbaiev ar putea păstra puterea din culise şi mulţi cred că planul lui de perspectivă este să o instaleze în funcţia de preşedinte pe fiica lui, Dariga Nazarbaieva”.
O altă temă de mare interes pentru presa străină ţine chiar de profesia de jurnalist. „Trei mari cotidiane din Rusia îşi afişează susţinerea pentru un ziarist acuzat de trafic de droguri”, remarcă Le Figaro. Kommersant, Vedomosti şi RBK au afişat toate pe prima pagină a lor declaraţia „Noi suntem Ivan Golunov”, numele reporterului de investigaţii de la publicaţia rusă Meduza, autoexilată în Letonia. Sub presiunea valului de solidaritate fără precedent manifestat de presa de stat, relatează Washington Post, jurnalistul rus a fost eliberat şi trimis în arest la domiciliu, într-o „mică victorie pentru suporterii lui”. Ziarul american adaugă că Golunov este acuzat de trafic de droguri, „într-un caz despre care avocaţii lui insistă că este o înscenare”. Iar sub titlul „Putin a pierdut controlul”, Die Welt punctează că „acuzaţiile au fost probabil fabricate fără ştiinţa Kremlinului”. Mai ales că în ultimii ani, Golunov îşi concentrase investigaţiile „nu pe implicarea Rusiei în războiul din Siria sau pe presupusa avere a lui Putin, ci pe corupţie şi neregulile din administraţia municipală de la Moscova” iar în ultima vreme, jurnalistul lucra la o nouă anchetă care viza afaceri corupte din domeniul pompelor funebre din capitala rusă, în care ar fi implicaţi angajaţi ai serviciilor de securitate FSB, explică ziarul german.
Iar de la Bruxelles, EUobserver atenţionează că procesele de „capturare a presei” în stilul celui pus la punct de liderul ungar Viktor Orban, „încă o boală antidemocratică”, „se propagă pe întreagul continent”. Imaginaţi-vă, ne îndeamnă observatorul de la Bruxelles, „o Europă în care media este controlată de carteluri ale guvernelor şi oligarhilor. Premierii acordă contracte lucrative companiilor de presă care îi susţin şi le pedepsesc financiar pe cele care nu o fac, până la distrugere. Radioteleviziunile publice sunt lustrate de jurnaliştii critici şi sunt transformate în majorete ale partidului de guvernământ.” Iar această imagine „nu este o fantezie distopică. Este Europa anului 2019”, constată EUobserver pornind de la un raport publicat de Media Development Investment Fund./abuzoian/dsirbu
Adriana Buzoianu, RADOR
